Unul dintre cele mai controversate subiecte ale ultimilor ani, Tablitele de la Sinaia au incitat imaginatia foarte multor romani. Sunt ele niste falsuri geniale sau sunt copii in plumb dupa o uimitoare si autentica Arhiva Regala din Aur a dacilor?
Intr-o emisiune extrem de interesanta, pe care am realizat-o impreuna cu Radu Moraru, veti putea vedea ultimele 34 de tablite aflate la Institutul de Arheologie din Bucuresti si veti afla, in exclusivitate, o serie de informatii inedite.
Cuprind aceste tablite povestea misterioasa a geto-dacilor, intinsa pe mai multe milenii?
Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro
10 comentarii:
SINAIA. CASTELUL PELEȘ
Am parcat mașina și am început să urcăm pe aleea pietonală spre castel. În dreapta, printre crengile de pini sărea veselă o veveriță. Aerul proaspăt de munte îmbina armonios mirosul de ferigi cu cel al rășinii. Nu erau mulți turiști. O pereche de vârstnici cobora încet iar un grup gălăgios de turiști asiatici fotografiau neîncetat, uimiți de frumusețea zonei. Contele privea și el cu nesaț iar ochii îi străluceau. Cu siguranță că se bucura. Nu-mi spusese mai nimic despre el. Nici nu am să-l întreb. Răbdarea este o virtute. Trebuie să spună el. Ne apropiam. Castelul se zărea printre copaci.
- Hai să-ți continui povestea cu Ordinul Dragonului. Ți-am spus ce s-a întâmplat cu epicurienii din Bavaria. Ceilalți, care împărtășeau ideile filosofiei pitagoriene, au venit în Transilvania și s-au intitulat Ordinul Sferei, ei păstrând ca simbol globus cruciger exact așa cum apare în pictura lui Durer, pictor și matematician, el însuși cavaler al Ordinului Dragonului, în care Sigismund de Luxemburg este înfățișat purtând în mână un globus cruciger. În timp, cavalerii din Ordinul Sferei i-au schimbat denumirea în Ordinul Iubirii deoarece, în accepția filosofiei pitagoriene, sfera reprezintă armonia care duce spre iubire. Din Ordinul Iubirii făceau parte, cu precădere, artiști, poeți, muzicieni, arhitecți dar și oameni simpli care iubeau arta. Printre cavalerii Ordinului Iubirii se afla și străbunicul meu, din Cetatea Câlnic de lângă Sibiu. În anul 1875, pe când era student, a venit cu un bun prieten, aici în acest loc, numit Pietrele Arse, participând la săparea fundației castelului.
- Vorbiți serios? m-am mirat eu.
- Nu, glumesc! Normal că vorbesc serios! Pentru că din acest motiv ne aflăm aici, dragul meu!
Castelul ne apăruse în față în toată splendoarea sa. Era sublim! Adevărată bijuterie arhitecturală așa cum este denumit!
-Aici s-a petrecut o poveste uimitoare! continuă Contele. Străbunicul meu, alături de echipa pe care o conducea, a descoperit, în timp ce săpau la fundația castelului, un tezaur dacic compus în mare parte din tăblițe de aur.
-Vorbiți serios, am repetat uluit întrebarea.
-Nu, glumesc! spuse hohotind Contele.
Ne aflam în fața castelului și-mi era dragă jovialitatea Contelui.
-Lângă cele câteva sute de tăblițe inscripționate cu litere și desene diverse, erau așezate, cumva separat, alte șase tăblițe tot din aur care aveau, fiecare din ele, gravată în mijloc o floare identică, înconjurată de stihuri scrise mult mai ordonat față de cele multe. Străbunicul meu le-a luat repede, ascunzându-le undeva în pădure, după care au anunțat șeful de șantier, un arhitect austriac care, la rândul său, a anunțat autoritățile. Până să vină primarul, însoțit de jandarmi, au numărat peste două sute de tăblițe din aur masiv. Interesant este faptul că, ulterior, întreg tezaurul a dispărut , regăsindu-se doar câteva copii făcute în plumb și care vorbesc mai mult despre geografie sau relatează diverse întâmplări istorice. Cele șase tăblițe, ascunse de străbunicul meu aveau o însemnătate aparte, ele fiind tăblițele lui Zamolxe. Știi cine era Zamolxe?
-Un zeu sau un rege al dacilor, strămoșii noștri! am răspuns eu exact ca la școală.
-Bravo, stai jos! Răspunse râzând cu poftă Contele.
Intrasem deja în castel și mergeam prin săli, pe holuri pline de arme sau tablouri superbe. Mă uitam la ele dar gândul îmi era la povestea tăblițelor de aur. Contele îmi spunea ce reprezentau exponatele pe care le priveam. Profitând de o pauză, pe care a făcut-o după ce mi-a arătat o frescă realizată de un alt austriac, Gustav și nu mai știu cum, l-am întrebat:
-Și ce a făcut bunicul dumneavoastră cu aurul, l-a vândut?
-Cum să vândă domnule! Valoarea tăblițelor lui Zamolxe este inestimabilă. Străbunicul meu a luat trei iar prietenul său celelalte trei tăblițe. Primele trei au rămas moștenire tatălui meu care a încercat să descifreze acea scriere dar nu a reușit. Le-a ținut ascunse tot timpul și, în cele din urmă, mi le-a încredințat spunându-mi povestea lor.
(DRACULA Ordinul Iubirii, editura Rafet 2013)
Ptiiu! Aici, domne, este un mare mister.Bunul simt ne.ar zice ca este cam asa, ca.n filmulet.Ratiunea dicteaza clar ca sunt dacice, mai ales ca se opun atatia la aceasta idee. De astia, istorici "mari" din prezent. Niscava itici sau struli si instrumentele lor. Si atunci ce dovada mai buna vreti?
Mai pe oculte, in curand trebe sa mai apara ceva cu scris dacic. In acest an. Ia sa vedem atunci.
Roxin nu se dezminte!!! Bravo.
Azi,cautand ceva pe net,am ajuns sa citesc un paragraf dintr-o carte scrisa de F.Ossendowsky- „Animale,oameni si zei”,fragment ce mi-a atras atentia,deoarece si aici scrie despre niste tablite de aur...
„In timpul sarbatorilor solemne ce aveau drept cadru vechea forma de budism in Siam si India,Regele Lumii a aparut de cinci ori(...)
Binecuvanta poporul cu un mar de aur pe care se afla un miel.Orbii isi recapatau vederea,surzii auzeau,infirmii incepeau sa mearga,iar mortii se ridicau din mormant.A mai fost vazut la sf sec al 18-lea la Erdeni-Dzu,apoi a vizitat vechile manastiri din Sakkia(Tibetul de vest)si Narabanchi Kure(Mongolia).Buddha cel Viu si Tashi Lama au primit de la el un mesaj scris cu litere necunoscute pe tablite de aur.Nimeni nu putea citi acele semne,insa Tashi Lama,intrand in Templu,si-a pus tablita pe cap si a inceput sa se roage.Datorita rugaciunii sale,gandurile Regelui Lumii au patruns in mintea lui si,fara sa fi citit inscriptiile enigmatice,el le-a inteles si i-a indeplinit mesajul”
Sa fie vreo conexiune?Nu stiu...dar mi-a atras atentia.
Salutari. Un pas catre cunoastere si adevar. Felicitari pentru constanta si intensitatea respectiv insistenta voastra, care da si va da roade.
Pai daca ar fi adevarate probabil ar valora milioane de euro. Nu se pot face studii ca sa se determine autenticitatea? Vazusem o emisiune la nat.geo cu un obiect de aur recuperat din mare (prin Germania parca) si s-a demonstrat ca aurul folosit la realizarea lui nu continea nu stiu ce substanta care se regasea doar acum multi ani.
D-le Roxin eu tot nu inteleg daca spun ca sunt false atunci de ce le tin cei dela manastire in secret dar si la loc de cinste ?Ca doar nu-i de-aici de colo sa tii inscriptii false in cutii captusite ,dar mai ales daca tot nu prezinta interes istoric de ce acest mister ,ca doar nu ne-o zice acele inscrisuri ca suntem zei coboratori din stele si ca Iahve al lor la care se inchina e doar o plasmuire .Ce secret mare ascunde scrierea si cum am face sa fie tradusa ? DACII AU SCRIS MAI DINTAI SI DE CAND LUMEA ; rabojul,literele pelasge ,semnele din pestera de la Chindia ,literele estruce ,semnele de pe materialul ceramic de la Turdas, cele de pe tablitele de la Tartaria,cele din grotele buzoiene de la Nucu si Alunis semnele dacice extrase din monede (si aici ar fi atatea de comentat) ,apoi literele eline ,runele ,dar daca nu-ide ajuns sa faca bine domniile lor sa priveasca semnele de pe straiul nostru taranesc de pe sculele vechi de mii de ani .De ani de zile caut la anticariat cartea lui C Preda Monedele geto -dacilor ,am citit doar un capitol din ea si ma fascinat (intr-un almanah "Istorii neelucidate ") in care ni se prezinta moneda dacica care impreuna cu efigia (desenul)spune o intreaga istorie caci intoarsa in diferite unghiuri vom vedea cu totul si cu totul alte litere si alte desene (despre acest subiect am mai vorbit si anul trecut ).Poate si desenele de pe aceste tablite ascund ca si monedele mai multe intelesuri ,coduri sau parole (nu stiu daca ii bine cum ma exprim )dar sigur dacii au stiut sa transmita mult mai mult printr-un simplu desen .
Imi aduc bine aminte ca intr-o emisiune pe nasu tv se vorbea nu demult, de cum ca mai exista astfel de tablite in original si ca au fost datate. Se vorbea cum ca ar fi tinute la loc mai sigur decat aceste simple muzeie de arheologie si ca au fost intradevar datate de un mod mai mult sau mai putin oficial vorbindu-se se 13 000 de ani vechime.
De ce nu se insista pe acel domn care a promis ca aduce dovezile, si tu Daniel o alta emisiune noua cu aceasta tema. Care e misterul?
Sa fie focul foc si apa apa
Sa fie lemnu lemn si piatra piatra.
Hai sa-ti dau si o palma. Aceste tablite se poate ca sunt o copie directa a originalelor. Ce va tot uitati la ele si va mirati? Ar trebui se le cititi atunci in oglinda Nu?
Sau faceti copii de la copii fiinda la p prima vedere cred ca erau scrijelite (scrisul) nu asa cum sunt acum.
Si a-ti promis ca aduceti dovada datarilor tablitelor care exista si sunt datate la mai bine de 10000 de ani.
Ma nu va jucati cu astea!
Draga Anonimule,de la 18:19,de ce nu te „citesti” tu pe tine insuti in oglinda?Cine se joaca aici,ti se pare ca lui Daniel ii arde de joaca?El este foarte serios in ceea ce face...
Cam multe palmi dai in comentarii...Ai grija de „jocul”tau...
O zi buna!
Cu respect de la egal la egal...anonim
Extraordinara emisiunea din aceasta seara in care ati vorbit de Cultura Cucuteni cu punctul fierbinte care cred ca a fost afirmatia datarii uneia din placutele de la Sinaia ca avind o vechime de 16 mii de ani!!!.Cred ca este prima data cind vine cineva si afirma ca a avut una din aceste placute in miinile sale si nu numai atit,ci a si datato prin mijloacele tehnice.Sper cit de curind sa aduceti acest subiect in emisiune care reprezinta o greutate imensa in restabilirea adevarului istoric si nu numai caci aceasta afirmatie dovedita rastoarna citeva sute de ani de istorie.
Trimiteți un comentariu