Puţini sunt cei care ştiu că simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat după o tehnologie inventată în România de inginerul Gheorghe Panculescu.
După
ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich , inginerul Gheorghe
Panculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei Eiffel, la recomandarea
marelui scriitor Vasile Alecsandri.
În 1878, Panculescu revine în ţară pentru a construi calea ferată Bucureşti-Predeal. În acea perioadă, inginerul inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revolutioneze construcţiile metalice. Astfel, datorită metodei de montare a şinei pe traverse în fără spaţiului caii ferate, Panculescu a reuşit să termine lucrarea concesionată în mai puţin de un an, deşi termenul de livrare era de aproape cinci ani.
Panculescu l-a găzduit pe Gustave Eiffel
Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Panculescu, cel care avea să devină inspector general al Căilor Ferate Române. Eiffel a vrut să vadă tehnologia folosită de acesta la montarea căii ferate. În 1879, în casa unde se află acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost găzduit de Panculescu şi a fost impresionat de genialitatea invenţiei româneşti. Aici, Gustave Eiffel, care avea să devină celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înălţarea unui turn ieşit din comun, la Paris, pentru Expoziţia Universală din 1889. Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea, pe măsură ce se înălţa lucrarea Interesant este şi faptul că destinul celor doi ingineri avea să se încheie, în acelaşi an, 1922.
Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Panculescu, cel care avea să devină inspector general al Căilor Ferate Române. Eiffel a vrut să vadă tehnologia folosită de acesta la montarea căii ferate. În 1879, în casa unde se află acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost găzduit de Panculescu şi a fost impresionat de genialitatea invenţiei româneşti. Aici, Gustave Eiffel, care avea să devină celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înălţarea unui turn ieşit din comun, la Paris, pentru Expoziţia Universală din 1889. Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea, pe măsură ce se înălţa lucrarea Interesant este şi faptul că destinul celor doi ingineri avea să se încheie, în acelaşi an, 1922.
Cunoscut în Franţa, anonim în România
Profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie s-a numărat printre puţinii cercetători ai acestui inedit episod. A fost special în Franţa pentru a studia cât de cunoscut este aportul inginerului român la ridicarea simbolului oraşului luminii. Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a găsit un studiu intitulat “Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, în care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnică inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Panculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti-Predeal. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decît în ţara unde s-a născut. Doar la insistenţele profesorului Stănescu, o şcoală generală din Vălenii de Munte poartă de la începutul acestui an numele inginerului Panculescu.
Profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie s-a numărat printre puţinii cercetători ai acestui inedit episod. A fost special în Franţa pentru a studia cât de cunoscut este aportul inginerului român la ridicarea simbolului oraşului luminii. Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a găsit un studiu intitulat “Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, în care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnică inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Panculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti-Predeal. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decît în ţara unde s-a născut. Doar la insistenţele profesorului Stănescu, o şcoală generală din Vălenii de Munte poartă de la începutul acestui an numele inginerului Panculescu.
Reşiţa
Repere de ordin geografic, administrativ şi istoric = oraş situat în depresiunea Reşiţa , pe malurile râului Barzava.
*Istoric: vechi tradiţii industriale (sec. XVIII – primele furnale şi prima locomotivă cu aburi);
*Istoric: vechi tradiţii industriale (sec. XVIII – primele furnale şi prima locomotivă cu aburi);
Turnul Eiffel din Paris este construit cu oţel fabricat la Reşiţa ...
https://www.youtube.com/watch?v=0OHsJehG16I&list=UU330LrIFTDQnpmwyoJ3wYyg
RăspundețiȘtergereMasina facuta in Romanica,ma iertati da nu am stiu unde sa postez.
In afara de masina care-i ceva deosebit,neamtu numeste tara noastra Walahia.
Un reportaj destul de bine facut,din pacate arata inca o data ingamfarea si prostia lor ce parca le e specifica.