Masacru ecologic în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, în Rezervația protejată Cheile Gârliștei

Masacru ecologic în Parcul Național Semenic- Cheile Carașului, mai exact, în Rezervația protejată, Cheile Gârliștei. Zeci de hectare de pădure sunt puse deja la pământ. Buldozerele, excavatoarele și taf-urile au distrus drumurile agricole ale satului precum și un peisaj unic. Pantele dealurilor au fost rase de vegetație iar oamenii se așteaptă acum la ce este mai rău: torente, viituri și inundații.

Cu toate că lucrurile par oarecum legale, masacrul fiind girat de Ocolul Silvic din Oravița, se pare că în spatele afacerii, ar fi un parlamentar din județul Timiș. Oamenilor le este frică să vorbească și cu toate acestea, s-au găsit și localnici cu curaj care au făcut mai multe sesizări și reclamații iar de câteva zile, activitatea de tăiere a fost sistată. Curios este faptul că toți tăietorii au dispărut cu tot cu utilaje, lăsând în urma lor un dezastru ecologic.

Ținta principală a ,,criminalilor” sunt copacii din specii rare și valoroase care trăiesc aici. Drujbele și topoarele au pus deja la pământ sute de copaci din specii protejate ca: cireșul sălbatic, sângerul sau nucul sălbatic. Cei ce au pus la cale mârșăvia, pentru a legaliza oarecum crima ecologică din zona protejată, s-au folosit de faptul că există mai multe hărți care delimitează în mod diferit Zona protejată Cheile Gârliștei din Parcul Național Semenic – Cheile Cartașului și că în mod legal, există o marjă de eroare la cartografiere. Dar, asta nu-i salvează cu nimic fiindcă Rezervația este în interiorul Parcului Național.

Oricum, măcelul este evident şi se aude că vor să taie drumuri ca să ajungă din Cheile Gâliștei până la dealul Gârbanul, la Caraşova în Cheile Carașului. Aceasta este o arie largă, care trece peste poienile Cheilor Gârliștei, iar în urma activităților forestiere și de defrișare, va fi alterat definitiv habitatul speciilor rare din zonă, plus relieful zonei.

Să nu uităm că zonele care relieful a fost sfârtecat de utilajele lor, în câțiva ani, în urma ploilor şi vânturilor, habitatul a cedat și au urmat inundațiile și alunecările de teren. La fel se va întâmpla și aici: intervenția omului și a utilajelor, v-a schimba definitiv aspectul zonei.

În încercarea de a discuta cu cineva din conducerea Parcului Național Semenic- Cheile Carașului, cu toate că era doar ora 14, la sediul acestora am găsit doar uși încuiate. Probabil că erau cu toții pe teren din moment ce nu erau la locul de muncă

Iată ce scrie site-ul de specialitate www.romaniacurata.ro despre această problemă: ,,Nu ar fi pentru prima dată când conducerea Parcului Național Semenic Cheile Carașului nu sesizează autoritățile, ba chiar protejează tăierile de arbori din Rezervațiile Parcului. Și toate aceste defrișări au loc la foarte scurt timp după ce Sorin Tudorescu, directorul parcului anunța demararea procedurii de includere a unei zone cu păduri virgine în Patrimoniul UNESCO!

În Parcul Național Semenic Cheile Carașului se află cea mai mare rezervație naturală de păduri virgine și seculare de fag din Europa. Făgetele naturale de aici reprezintă peste 65% din pădurile virgine rămase pe continent, fiind astfel bunuri cu valoare de patrimoniu atât pentru România cât si pentru întreaga Europa. Din evaluările efectuate recent de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București, se estimează o vechime a acestor făgete cărășene de până la 450 de ani.”

Cheile Gârliştei sunt unele din cele mai sălbatice chei din ţară. Acestea au fost declarate rezervaţie naturală de tip mixt în anul 2000 şi ocupă o suprafaţă de 517 ha din cei 36, 214 ha pe care Parcul Naţional Semenic îi are. Este o arie protejată de interes naţional din categoria a IV-a IUCN în suprafaţă de 517 ha cu o lungime de 9 km.

Obiectivul turistic Cheile Garlistei are o altitudine maxima de 690 metri, făcând parte din Parcul Național Semenic – Cheile Carasului – rezervatia mixta forestiera, geomorfologica si geologica.

Cheile Gârliştei se află în Munţii Aninei, pe cursul răului cu acelaşi nume, care a săpat aceste chei spectaculoase de o sălbăticie aparte. Au o lungime de 9 km, din care 4 km sunt reprezentaţi de versanţi abrupţi ce adăpostesc în jur de 100 de peşteri, dintre care menţionăm Peştera Galaţi sau Peştera cu Apă ce au o lungime de peste câteva sute de metri.

Peştera Galaţiului are o lungime de 258 de m, însă impresionează prin numeroasele stalactite, stalagmite, coloanele şi scurgerile parietale, iar fauna este reprezentată de o specie de miriapod oarbă ce trăieşte doar în câteva peşteri din Banat.

Nu departe de Peştera Galaţiului, se află şi Peştera cu Apă, care se află la o altitudine de 320 de m şi are o lungime de 397 de metri, fiind şi cea mai lungă peşteră din chei. În apropierea peşterii, mai pot fi observate mori de apă sau ciocane de bătut lâna, semne ale unei îndeletniciri mai vechi.

Fiind o arie protejată de interes naţional din categoria a-IV-a IUCN, Cheile Gârliştei adăposteşte şi specii rare de faună şi floră, printre care amintim vipera cu corn, salamandrele sau liliecii de peşteră. Specii de foioase împăduresc valea, dar şi diferite specii de flori şi plante medicinale. 

Sursa: http://www.infocs.ro/exclusiv-video-masacru-ecologic-parcul-national-semenic-cheile-carasului-rezervatia-protejata-cheile-garli
stei/