Fără îndoială că o astfel de afirmație
pare șocantă, neverosimilă, rodul unei invenții protocroniste. Până la
urmă, nu-i așa, am fost învățați de mici că dacii au dispărut din
istorie imediat după războaiele lui Decebal cu Traian. Prin urmare,
ideea ca un împărat roman să fi avut o astfel de intenție la 200 de ani
după cucerirea unei părți din Dacia se arată, la prima vedere, o
aberație.
Dacă trecem dincolo de blocajele induse
de îndoctrinarea oficială, vom descoperi că această posibilitate nu este
deloc absurdă. Cel care afirmă cu tărie acest lucru este un contemporan
al Împăratului Galerius, Lucius Caecilius Firmianus Lactantius, un
autor creștin timpuriu (n. 250 – d. 325), devenit consilier al
împăratului Constantin cel Mare – împăratul care i-a urmat lui Galerius
la conducerea Imperiului Roman. În lucrarea sa De Mortibus Persecutorum (http://www.thelatinlibrary.com/lactantius/demort.shtml)
acesta spune următoarele despre Galerius: „când primise titlul de
imperator, s-a declarat inamic al numelui de roman, vrând să schimbe
titulatura Imperiului, care să nu se mai cheme roman, ci dacic”.
Afirmația este cu atât mai bulversantă
cu cât ea a fost făcută de un “funcționar” de cel mai înalt nivel al
imperiului, un contemporan al lui Galerius…
Ca să înțelegem contextul care a dus la o
astfel de situație, trebuie subliniat faptul că Imperiul Roman era în
acea vreme un fel de Uniune Europeană a antichității în care locuitorii
statelor cucerite puteau primi, în anumite condiții, cetățenia romană.
Odată cu aceasta li se deschidea drumul către funcții administrative și
militare la cel mai înalt nivel al imperiului, ascensiunea depinzând de
meritele personale și relațiile puse în joc. Așa se explică faptul că
Galerius, un roman cu rădăcini dacice, pe care nu le contestă niciun
istoric serios, a ajuns la conducerea Imperiului Roman.
Ca un argument în plus, prezența formulei Natione Dacus
în inscripţiile funerare ale unor militari din cohortele pretoriene sau
din garda împerială călare, subliniază și din această perspectivă
prezența etnicilor daci chiar în vârful elitei miltare romane.
Totuși, în condițiile în care nu s-au
păstrat alte surse scrise care să ofere o confirmare paralelă a acestei
intenții a lui Galerius de a schimba titulatura imperiului din roman în
dacic, unii istorici, cum este cazul domnului George Madgearu, avansează
teoria conform căreia afirmația lui Lactanțius ar putea să fie una
calomnioasă, de tip pamflet, făcută în contextul „invadării Italiei şi
al distrugerilor provocate de armata lui Galerius”, dublată de impunerea
impozitelor chiar și în cazul senatorilor romani, un lucru greu de
acceptat ca venind din partea unui împărat de origine “barbară”. Toate
acestea, dar și imaginea de persecutor al creștinilor, ar fi stârnit ura
lui Lactantius, de unde pretinsa calomnie.
Dacă, într-adevăr, această afirmație
șocantă făcută de Lactantius este o simplă răutate sau exprimă o
realitate a acelor vremuri, nu suntem noi în măsură să stabilim. Ceea ce
este cert, este faptul că aceasta a fost făcută și nu o putem ignora.
De asemenea, este cert că dacii au fost prezenți în garda imperială
romană și că au avut un rol important în treburile militare ale
Imperiului Roman, în secolele III și IV d.Chr.
Peste toate, faptul că Galerius a avut
lângă el numeroase unități militare dacice, este subliniat cel mai bine
pe Arcul său Triumfal de la Tesalonic, din Grecia, unde dacii apar
BIRUITORI, în numeroase basoreliefuri. Oricine va vizita monumentul îi
va vedea îmbrăcați în aceleași haine, purtând aceleași căciuli și ducând
neînfricați același dracon, precum pe Columna lui Traian. Și aceasta cu
200 DE ANI mai târziu…
Că acest episod spectaculos și de
necontestat al antichității este ignorat de cei care ne scriu cărțile de
istorie este una dintre probele falsificării prin omisiune a istoriei
noastre!
Fotografii cu Arcul lui Galerius:
5 comentarii:
Ar trebui introdusa in scoala un manual de istorie despre daci incepand din clasa 9 si pana in clasa 12 cu istorie, cultura, obiceiuri, limba arhaica, etnografie, un adevarat cult asa incat prestigiul poporului romanesc continuator al stramosilor getodaci sa fie o mandrie nationala iar adevarata istorie sa triumfe peste minciunile ce ni sau implementat in invatamantul comunist si postcomunist.
Sa ne cinstim stramosii si inaintasii prin urmarea exemplului lor.
Ar trebui introdus din clasa 5 Ciobanule iar peste tot in clasele din scoala poze cu toti Regii Daciei,iar fiecare clasa sa aiba un loc unde sa fie pusi toti tradatorii Romaniei si toti conducatori Maghiari care au facut genocid si inca mai fac in Tara noastra.
Traco-Dacii au fost cei care le-au luat romanilor imperiul si l-au crestinat, l-au eliberat de sclavie.
Poate ca nu e o nebunie cand se vorbeste de rolul providential al românilor, daca tinem cont ca poporul acesta e urmas al neamului vechi si e profund crestin...nu degeaba printul Charles si altii au avut adevarate revelatii venind in contact cu ceea ce este aici. Cine stie daca batalia lumilor nu se va duce in Carpati, ma refer la ciocnirea dintre mentalitati, si daca acest popor al nostru nu va avea un rol important in reasezarile care vor urma.
Da, ma gandeam si eu, mai anonimule, sa fie introdus mai devreme manualul de istorie, insa imi veni in cap ideea ca cei mai aproape de varsta adulta vor avea o memorie mai vie si vor fi continuatorii acestui demers. Daca ar fi dupa mine le-as spune din fasa la copii nostrii cantece si nume de getodaci, asa ca sa le dam un punct de inceput si de gandit la acest tezaur cultural inestimabil.
Dacu dd
Pentru ca va intereseaza dacii.
Muntele RARAU este atestat de Herodot un antic grec cu numele “ARARUS” desi este pozitionat in sudul Romaniei.
A – RARU = fara litera “a”
RARU adica RARAU.
ARGESENII sunt AR-GETENII adica AR-GETII din cetatea AR-GETIA locuita de GETII , pe malul Argesului.
Exista si localitati si triburi dacice atestate de Ptolemeu :” buridavensii și cotensii și mai jos de ei albocensii, potulatensii”
In premiera o sa aflati inclusiv redactia ca aceste denumiri exista si azi in partea de sud a Romaniei.
1. BURIDAVA de la numele raului BURDEA (Burdeaua) de langa satele Balaci, Mirosi judetul Teleorman. Numele vine de la “A Z-BURDA”, a fi liber.
2.COTEANA, de la raul COTMEANA cu acelasi inteles ca si azi, a coti.
3. ALBOCENII, ALBOTENI, localitatea ALBOTA langa Pitesti.
4. PITULATENI dela cuvantul dacic PITULATI, si orasul PITESTI .
Ptolemaios le atesta aceste localitati, dar unele un pic deplasate ca pozitie .
5. CUCOIENII si localitatea actuala CUCA dar si COCU, si muntele CUCAIU pe gregeste COCAION.(KOGAION)
6. Avem si SATIDAVA din cuvantul SAT si se pare atestat in zona SATU MARE.
Avem in limba daneza si islandeza adica nord- germana : “saete” si “sitia” ca loc de asezare .
Dar si in sanscrita “sata” ca loc de asezare”.
Deci posibil sat si in limba daca cu inteles de “asezare umana”, loc de stationare ca si “stana” si verbul ” a sta”.
Nu neg influenta limbii latine in formarea ” fosat”, dar acest cuvant exista si in limba daca ca “SAT”
Avem dovada in limba sanscrita “SATA, SATTI” care inseamna “sitting” si “sit”in engleza.
Desi Wikipedia o plaseaza citez ” Setidava is believed to be the place of origin of the tribe Costoboci who were in possession of areas in what is now Poland, as late as ca. 170 AD.” Eu cred ca e vorba doar de zona Satu Mare pana la Tisa.”Ce mica e lumea nu este asa .Dacii vorbeau romaneste.
Trimiteți un comentariu