Gândul are putere vindecătoare

Curentul principal de opinie al stiintei occidentale inca mai disociaza si astazi mintea de trup, reducand chiar omul la aspectele trupesti. Aceasta ruptura este exprimata cat se poate de clar de pozitia "rationalista" a matematicianului si filosofului francez René Descartes (1596-1650).

In vreme ce intretinea o aparenta de devotiune catolica, Descartes nutrea in intimitate ganduri mai putin crestine, fiind un precursor al iluminismului si un sustinator al republicii calviniste a Olandei. Nu intamplator, Blaise Pascal spunea ca nu-l poate ierta pentru incercarea de a substitui in scrierile sale Ratiunile divine atotputernice cu slabanoaga ratiune umana. Descartes, ale carui scrieri au fost indexate in Anexa Cartilor Interzise de catre Biserica Catolica in anul 1667, considera ca lumea materiala reprezinta fundamentul a tot ceea ce ne inconjoara, in vreme ce principiile spirituale ale Bisericii crestine pun pe primul loc puterea Sfantului Duh dumnezeiesc si a sufletului omenesc facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.

Dincolo de ereziile sale, Descartes considera ca mintea si trupul interactioneaza in creierul fiintei umane. El a ajuns la concluzia ca "mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile si relatiile dintre partile trupului uman, incat orice om care va reusi sa stapaneasca aceste elemente va revolutiona medicina".

Oamenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce René Descartes a afirmat cu cateva secole in urma: gandurile noastre sunt capabile de a produce transformari radicale de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea. Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent ca mintea poate imbunatati procesul de vindecare a trupului, intr-un mod in care medicina alopata nu va putea niciodata.

Psihologii sanatatii

Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasi metode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace si probleme intestinale.

Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa o admita: gandurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare, iar efectul placebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica a creierului fata de boli.

"De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului la efectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi sa imbratiseze aceasta metoda de vindecare" spune Kim Lebowitz, primul psiholog angajat cu norma intreaga la un spital specializat pe boli de inima (Northwestern Memorial, Chicago).

"Psihologii sanatatii" nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca originea problemelor emotionale in copilarie. Medicina complementara care o practica ei se bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul, anxietatea si depresiile, pentru care 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala masura cu microbii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea.

Un rezervor intact de vindecare

Patricia Mumby, profesor asistent in departamentul de neurostiinte complementare la centrul medical Loyola University, face parte din noua generatie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioada lunga de timp, a devenit sceptica ii privinta metodelor medicinii alopate si s-a hotarat sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este un rezervor nefolosit de vindecare.

"Pacientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba mai mult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicala accepta aceasta metoda neconventionala de vindecare..."

Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii - tehnici de relaxare, autohipnoza, yoga, acupunctura - se bazeaza pe doua descoperiri revolutionare ale cercetatorilor in legatura cu modul de functionare al creierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc corpul in foarte multe modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea de-a doua afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormoni pentru a regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajului chimic din exterior.

Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologie, studiaza modul in care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza se transmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cu sistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina, crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare. Rasul si jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflamatiile si combat integrarea microbilor in corp, ceea ce ar putea oferi o protectie mai avansata impotriva aparitiei cancerului.

Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unui om atunci cand confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercetari au aratat ca in creier au loc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintific faptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo, produc aproape aceleasi modificari neurochimice.

Intr-un studiu, in care starea bolnavilor de Parkinson se imbunatatea considerabil in urma utilizarii unor medicamente "false", imaginile au aratat ca creierul lor producea aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierul pacientilor care luau medicamentele adevarate. Efectele placebo imbunatatesc capacitatea de vindecare a organismului in 30-60% din cazuri spre deosebire de medicamente, care adeseori nu fac nicio diferenta. Dar, asemenea medicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse.

sursa: armonianaturii.ro