Cea mai mare locuinţă din prima fază a perioadei pre-Cucuteni a fost
descoperită de arheologi în localitatea suceveană Baia, iar specialişti
de la Universitatea Cambridge sprijină cercetările pentru a identifica
modul în care, în acea perioadă, se făcea schimb de cereale între China
şi Europa.
Directorul Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, a prezentat,
luni, în comuna Baia, un al doilea sit pre-Cucuteni găsit în urma
continuării cercetărilor începute în zonă anul trecut.
El a explicat că anul trecut s-au
găsit în aceeaşi zonă locuinţe datând din faza a doua a perioadei
pre-Cucuteni, fiind găsite două locuinţe, mici, după care alte locuinţe
din perioade mai târzii, din epoca bronzului sau epoca fierului.
Ursu a arătat că, după continuarea cercetărilor, sub ceea ce se
găsise anul trecut, s-a dovedit a fi o locuinţă din prima fază a
perioadei pre-Cucuteni.
“Este foarte important acest lucru pentru că vorbim de alt doilea sit
pre-Cucuteni I descoperit în arealul unei civilizaţii care cuprinde
Moldova, sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova şi Ucraina. Primul
sit a fost descoperit în 1951″, a spus Ursu.
El a explicat că în condiţiile în care s-a găsit doar un sit
din prima fază pre-Cucuteni, de mai mult timp se vorbea de inexistenţa
acestei faze, dar că aşezarea descoperită acum la Baia vine să demonteze
ceea ce se ştia până acum.
“Este foarte nordică această locuire, ceea ce înseamnă că trebuie
regândită şi rediscutată şi bineînţeles cercetată această primă fază. Ca
datare, aşezarea de la Baia datează undeva 5.200-5.100 Î.Hr.”, a spus
arheologul sucevean. care a precizat că datarea se va face cu Carbon 14
la un laborator din Germania.
Locuinţa descoperită la Baia este foarte mare, de aproximativ 92 de
metri pătraţi, fiind cea mare locuinţă găsită vreodată în cultura
pre-Cucuteni, a spus Ursu care a precizat că locuinţe mari au apărut o
mie de ani mai târziu, în perioada Cucuteni.
El a mai precizat că locuinţa descoperită se păstrează bine, iar în
afară de ceramică şi un număr de vase întregibile au fost găsite şi
foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră,
unicat în arealul pre- cucutenian, dar şi o vatră păstrată în
integralitatea ei.
Ursu a mai declarat că au fost găsite şi foarte multe râşniţe, ceea
ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă, motiv
pentru care din acest an, pe şantier se află şi o echipă de la Cambridge
care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de
cereale între Europa şi Asia, în special China.
Ursu a precizat că a mai fost identificată o locuinţă care va fi cercetată anul viitor.
Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul
dintre cei mai importanţi specialişti în arheologie biomoleculară a
cerealelor a spus la rândul său că studiază de zece ani modul în care a
început schimbul de cereale între agricultori din Europa şi Asia şi că
cercetările le-a început în China unde a descoperit cereale aduse din
Europa.
“Cultura Cucuteni este foarte importantă pentru arheologi din lumea
întreagă, fiind cunoscută pentru fascinanta ceramică pictată, dar
totodată este importantă pentru etapele iniţiale de ferme care s-au
răspândit în partea de est a Europei”, a spus Jones.
El a spus însă că în discuţie se află o nouă poveste despre
răspândirea fermelor care nu are o legătură imediată legată de cultura
clasică dezvoltată de fermierii din cultura Cucuteni.
“E o cultură minoră care credem care are legături cu culturile
agricole din China. Am fost interesaţi de zece ani de această dezvoltare
şi am început munca în China pentru a înţelege mai bine ce este cu
aceste produse agricole, cereale”, a spus cercetătorul britanic.
El a subliniat că este interesant, pentru acea perioadă, că nu s-au
găsit numai în China cereale provenind din Europa ci şi în Europa
cereale din China, precum meiul.
“În acea perioadă, pe vremea migraţiilor, transportul nu era atât de
simplu, iar cu s-a făcut aceste este interesant”, a mai spus Jones.
El a precizat că studiază perioada în care s-a făcut schimbul iniţial
de cereale între Asia şi Europa, subliniind că mult mai târziu a apărut
schimbul de pietre preţioase şi apoi “Drumul Mătăsii”.
“Prima etapă şi cea mai importantă este cea legată de schimbul de
cereale între agricultori. E greu de explicat modul în care s-a făcut
acest schimb şi trebuie să folosim metode speciale de analiză. De aceea
suntem aici şi suntem alături să folosim metode noi”, a spus Jones.
Un alt cercetător care contribuie la lucrările de la Baia este
Stanislav Ţerna, de la Şcoala Arheologică Superioară din Chişinău care a
precizat că situl descoperit este “cu adevărat extraordinar”.
“Aici se naşte acel vector care a format civilizaţia Cucuteni şi
locuinţa pe care o avem aici, cu dimensiuni foarte mari, neaşteptate
pentru noi, pentru cultura Cucuteniană, ar fi cea mai mare pe care o
cunoaştem. Aceste cercetări trebuie continuate pentru că acest sit este
de o importanţă mare nu numai pentru istoria României ci şi a întregului
spaţiu Cucuteni”, a spus Ţerna.
Prezent la această prezentare, preşedintele CJ Suceava, Cătălin
Nechifor, a declarat că autorităţile judeţene vor acorda tot sprijinul
pentru continuarea cercetărilor.
“Această descoperire arată că românii sunt aici de foarte multă
vreme. Suntem o civilizaţie care a venit cu rădăcini importante, care
sunt multiplicate pe plan mondial pentru că aici nu găsim doar cultură
locală şi găsim influenţe din foarte multe zone”, a spus Nechifor.
El a precizat că CJ Suceava asigură finanţare prin Muzeul Bucovinei
pentru aceste cercetări arheologice şi că se vor căuta fondurile
necesare şi pentru analizele de datare cu Carbon 14 la laboratorul din
Germania.
De menţionat este că echipa de cercetători de la Cambridge, din care
face parte şi un specialist chinez, îşi asigură finanţarea pentru
cercetările pe care le face în situl de la Baia.
sursa: http://www.gandul.info/magazin/descoperire-in-romania-cea-mai-mare-locuinta-pre-cucuteni-datand-din-5200-5100-i-hr-11472525
Ascultă Radio Frecvența Sufletului! Muzică și emisiuni pentru sufletul tău.
http://frecventa-sufletului.ro/
Absolut superbe desenele si motivele geometrice ale vaselor de Cucuteni. Imi place sa cumpar replici lucrate manual ale ceramicii arhaice atunci cand merg la targurile periodice de arta populara de la Muzeul Taranului Roman.
RăspundețiȘtergereEste evident cum incepe Dumnezeu sa arate in felul Lui adevarul despre noi.In limbile europene cate 2000 de cuvinte aproximativ, din limba noastra veche.Desene asemanatoare cu cele descoperite aici la noi de catre arheologi la tribul acela din nordul Japoniei.Romansii de pe varful muntilor in Elvetia, care vorbesc exact ca noi.Nordul Italiei.Semne distinctive la indienii din america teribil de asemanatoare cu elemente din portul nostru popular din Maramures.Indienii punjabi din India inteleg limba noastra.Clar!!!
RăspundețiȘtergereMai mult decat clar.
RăspundețiȘtergere