Atemporal

Una dintre noile mele poezii: 

Atemporal

În palmele-mi brăzdate
de liniile destinului
îmi închid toate drumurile
pe care aş mai putea păşi.
Urmele-mi de lut au despicat timpul;
cu un picior în trecut
şi cu altul în viitor,
m-am făcut prea des punte
peste tot ce-a contat...


Închid ochii.
Pleoapele coboară ca o cortină
peste toate rolurile.
Voi uita scenariul,
voi ignora regia...
Atemporal,
spiritul meu îşi va opri curgerea
în punctul din care s-a născut
întreaga geometrie a lumii.

Daniel Roxin