„Suntem făcuţi să trăim tot felul de evenimente, spune dr.Bourdin. Pe unele dintre ele suntem capabili să le asimilăm; astfel ele devin experienţă. În această situaţie, chiar dacă sunt dureroase, extragem din ele elementele utile evoluţiei noastre, eliminându-le pe celelalte. Însă nu toate evenimentele vieţii noastre sunt asimilate atât de uşor. Cele neasimilate rămân „imprimate" în corpul nostru, mai ales la nivelul organelor eliminatorii (rinichi, piele, intestin), şi îşi pun pecetea asupra tuturor organelor noastre de simţ, distorsionându-ne astfel percepţia asupra realităţii". Acumulându-se, aceste evenimente „nedigerate" sfârşesc prin a aduce în fiinţa noastră boala. Din acest punct de vedere, a preveni boala sau a readuce sănătatea pierdută echivalează cu ştergerea acestor „amintiri toxice". Unul dintre mijloacele utilizate de dr.Bourdin pentru aceasta se numeşte „holosonie" sau holopsonterapie şi este o metodă de tratament prin muzică „modificată".
Acum aproape 15 ani dr.Bourdin a auzit vorbindu-se de lucrările unui ORL-ist din Annency, dr.Berard. „Făcând teste de auz, el a sesizat că depresivii prezintă o hipersensibilitate la anumite frecvenţe, în particular la cea de 2000 Hz. Urmare a acestor constatări, dr.Berard a construit un aparat destul de rudimentar ce permitea audierea unor benzi sonore pe care aceste frecvenţe prea bine auzite fuseseră filtrate". În cele mai multe cazuri, dr.Berard a obţinut o ameliorare notabilă. Punând pe seama unui gen de „masaj" al urechii lor interne schimbările de comportament observate la pacienţi, el a văzut în această metodă o formă de kinesiterapie a timpanului.
Familiarizat cu abordări ca iridologia, reflexologia, auriculoterapia sau acupunctura, care au toate în comun tratarea ansamblului organismului pornind de la o parte a acestuia, dr.Bourdin avansează o cu totul altă explicaţie. El are intuiţia că, dacă metoda descoperită de dr.Berard funcţionează, este pentru că organismul uman funcţionează ca un un tot, fiind o hologramă sui-generis. La fel ca şi ochiul, planta piciorului, pavilionul urechii sau pielea, urechea interna (partea) este o reflexie holografică a întregului organism (totul). Dar este dificil de înţeles de ce rezultatele obţinute de dr.Berard nu sunt mai constante. „Lucrările Marie-Louisei Aucher, creatoarea psihofoniei, m-au ajutat să descopăr motivul, spune dr.Bourdin. Fiecare notă cântată la pian rezonează într-o anumită parte a corpului. Ea a observat, de altfel, că, dacă unul dintre studenţii săi cânta fals o notă, ea corespundea întotdeauna unei anumite perturbări în corpul acestuia... Am dedus că problemele noastre fizice ne modifică maniera de a auzi, alterarea acesteia din urmă antrenând, la rândul său, dezordini fizice."
Pentru dr.Bourdin, dacă Marie-Louise Aucher are dreptate că fiecare frecvenţă sonoră corespunde precis cu o anumită parte a corpului nostru fizic, aceasta implică faptul că eficacitatea tratamentului prin muzică modificată depinde de precizia testelor de auz realizate în prealabil. A început deci să perfecţioneze tehnica dr.Berard, iar constantele n-au întîrziat să apară: o entorsă la genunchi, de exemplu, modifică întotdeauna maniera de a auzi frecvenţa de 500 Hz, o luxaţie a gambei alterează receptarea frecvenţei de 1000 Hz, angina - frecvenţa de 4000 Hz etc...
Astfel, cartografia corespondenţelor stabilită de Marie-Louise Aucher se dovedeşte adevărată. Dar ceea ce l-a frapat pe dr.Bourdin este legătura simbolică ce pare să existe între organul atins şi tipul de problemă psihoafectivă căreia pacienţii săi i-au căzut pradă în viaţă. Un vârf de hipersensibilitate la 3000 Hz nu indică în majoritatea cazurilor numai o problemă la nivelul sânului, ci şi o pacientă ce acuză dificultăţi relationale cu unul dintre copiii săi. Un alt vârf, de această dată la frecvenţa de 2000 Hz, indică angoase împreună cu probleme ale stomacului. Sau problemele stomacului evocă o relaţie perturbată a pacientului cu mama lui. „O perturbare la nivelul acestui organ corespunde adesea fricii de a fi lipsit de ceva la fel de vital şi esenţial pentru fiinţa noastră ca şi mâncarea" explică dr.Bourdin... Totul se petrece în fapt ca şi cum toate trăirile ar fi înregistrate în urechea noastră internă. Fluctuaţiile curbei audiometrice reflectă componenta psihoafectiva a tulburărilor fizice de care suntem atinşi. „Preţioasă pentru că permite stabilirea unui dialog între doctor şi pacient, interpretarea simbolică poate să-l conducă pe acesta din urmă la importante prize de conştiinţă", continuă dr.Bourdin.
Şedinţa de holosonterapie
Corinne, (16 ani) se pregăteşte pentru al treilea campionat mondial de patinaj. La cererea dr.Bourdin, ea îşi pune nişte căşti pe urechi, trebuind să apese pe un buton de fiecare dată când percepe un sunet. Doctorul pune o muzică şi controlează precis numărul de decibeli din cască. Fiecare frecvenţă dă naştere unei măsurători precise, ale cărei rezultate sunt înregistrate în calculator. Testul se face pentru fiecare ureche în parte.
Deja, pentru Corinne, curba prinde contur: în dinţi de fierăstrău abrupţi pentru urechea dreaptă şi cu alură de montagne russe în timpul testului pentru urechea stângă. Ea dezvăluie un important defect de auz şi mult stress de care holopsonterapia trebuie s-o elibereze. Dr. Bourdin a pus la punct un program informatic de corecţie şi filtraj, adaptat fiecărei urechi, care comandă un dispozitiv de redare cu laser. Alungită, cu o nouă pereche de căşti pe urechi, fata va petrece o oră pe zi, timp de o săptămînă, ascultând această muzică corectivă. „Nu te mira dacă mâine sau poimâine îţi va veni să plângi pentru un "da" sau pentru un "nu", ori dacă te vei simţi iritabilă. Este normal să te simţi puţin zdruncinată" o previne doctorul. Perfect explicabil de altfel, pentru că tratamentul prin intermediul muzicii modificate este departe de a fi anodin: transmiţând pacientului imaginea fidelă a dificultăţilor sale personale, el provoacă uneori reacţii violente.
Această agravare a simptomelor înaintea ameliorării sau vindecării complete a pacientului este frecventă şi obligă medicul la o foarte mare vigilenţă. În ceea ce o priveşte pe Corinne, pe care o cunoaşte bine şi o urmăreşte de mult timp, el nu se aşteaptă decât la o hipersensibilitate momentană. O va lăsa deci singură şi va reveni doar după terminarea şedinţei de holopsonterapie.
Printre pacienţi sunt numeroşi copii cu dificultăţi şcolare, în particular cei cu probleme de dislexie. Rezultatele sunt rapide şi adesea spectaculoase. Comportamentul lor în familie şi în clasă se schimbă până la punctul în care anturajul are probleme să-i recunoască. „În programul corecţiilor realizate prin filtraj, pentru fiecare ureche, am integrat un sistem de inversare joase-înalte ce operează o stimulare atât la nivelul urechii interne cât şi al creierului, echilibrând emisferele cerebrale. Se obţine astfel o mare îmbunătăţire a performanţelor intelectuale, a capacităţii de imaginaţie şi ideaţie, a capacităţii de memorizare şi a intuiţiei", explică dr.Bourdin. În cazul adulţilor sunt necesare între 10 şi 20 de şedinţe cu nu mai puţin efect pe plan psihologic: „este ca şi cum am desface nodurile pe care le-am legat în decursul existenţei. Rezultă o stare de eliberare, acompaniată în general de o revenire în conştiinţă a evenimentelor greu tolerate de pacient". Cel mai adesea simptomele fizice dispar şi o certă „deschidere" se face simţită. Despre aceasta, Lisa povesteşte: „După tratament am încetat să mă simt depăşită de evenimente, şi totuşi activitatea mea a sporit. Diferenţa este că acum nu mă mai risipesc: nu mai simt nici o dificultate în a alege între lucrurile esenţiale şi cele secundare. Raporturile mele cu ceilalţi s-au îmbunătăţit mult. Sensibilitatea mi-a crescut, creativitatea s-a amplificat şi îmi vin tot felul de idei noi. Pentru mine este o adevărată renaştere". Unealtă terapeutică, eficace mai ales în afecţiunile cu puternică componentă psihologică, ca alergiile, spasmofilia, depresia, insomnia... holopsonia se revelează însă şi ca un puternic instrument de dezvoltare personală. Acest aspect îi apare doctorului Bourdin aproape la fel de important ca şi cel terapeutic: dându-le pacienţilor posibilitatea să se desprindă de ceea ce el numeste „engramele negative", dincolo de vindecarea fizică el este convins că prin tratament îi ajută să-şi reia evoluţia. Cu condiţia, evident, că ei vor şti şi vor voi să folosească această oportunitate: „holosonia nu este decît o unealtă, să ne-o amintim. Întotdeauna bolnavul sau pacientul îşi face reuşita".
Cura completă
La Chrysalida o cură completă nu se mulţumeşte doar cu ştergerea trăirilor engramate în urechea internă, prin holosonterapie, ci presupune şi curăţarea organelor excretoare (piele, rinichi şi intestin).
Şedinţele de saună asociate băilor în apă rece dinamizată eliberează pielea de toxinele ce-i obturează porii.
Hidroterapia colonului vizează la rândul său eliminarea deşeurilor ce stagnează în intestin de ani de zile. Deşi se acţionează punctual, acţiunea acestui tratament este globală şi se manifestă în toată fiinţa: pielea se înfrumuseţează, ochii devin luminoşi, vitalitatea creşte... În decursul a 4 pînă la 6 şedinţe reapar în conştiinţă amintirile, cîteodată foarte vechi, ale evenimentelor traumatizante din copilărie. În majoritatea situaţiilor, ele sunt însoţite de un sentiment de nostalgie şi amărăciune. „Dacă persoana acceptă să privească aceste evenimente ca pe nişte experienţe şi nu ca pe nişte stressuri, dacă ea reuşeşte să-i ierte pe cei pe care-i consideră responsabili de suferinţele sale, evenimentele „pleacă", eliberând corpul, şi fiinţa îşi poate urma drumul" explică dr.Bourdin. Pentru el a devenit limpede că, similar urechii interne, intestinul funcţionează ca o hologramă: de fiecare dată când cineva nu poate „digera" un eveniment, pe care-l trăieşte asimilându-l simbolic cu nişte fecale, situaţia se traduce printr-o depunere într-unul dintre pliurile intestinului. Întemniţate de mucoasa care se formează din nou după aceea, acestea se descuamează şi eliberează în permanenţă toxine care otrăvesc persoana în cauză. De asemenea, porţiunea din intestin unde ele se află blocate corespunde simbolic părţii din corp afectate în momentul în care a survenit problema. Simultan cu curăţirea fizică, evacuarea lor provoacă o veritabilă eliberare psihică.
Ultimul pas al curei este izoterapia urinară, care drenează tot organismul eliminând toxinele acumulate în rinichi. Şi aici trebuie să ne aşteptăm la o revenire în conştiinţă a amintirilor trecute. Dar, în timp ce acelea care apar în timpul hidroterapiei colonului sunt în general legate de relaţia cu mama, cele care reapar acum au drept caracteristică relaţia cu tatăl. Rămîne să le contemplăm detaşaţi şi să le lăsăm să treacă, acceptându-le pentru a ne elibera.
Dr.Bourdin îşi însoţeşte atent pacienţii pe tot parcursul curei. Întâlniri, masaje, cromoterapie, acupunctură, lucrul asupra corpurilor subtile, terapia prin artă, sunt toate folosite pe rând în preocuparea de a ajuta pacientul să se detaşeze de trecutul său şi de a-l ajuta să-şi regăsească gradat echilibrul la nivel fizic, psihic, mental şi spiritual.
de Eduard Brânzilă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu