Acest paradox exprimă extrem de plastic lipsa de substanță a credințelor religioase pe care le au oamenii astăzi. Pentru că mai toți pretind credință în Dumnezeu, într-un sens superior al vieții, în Paradis sau Rai, însă când se pune problema dovedirii acestei credințe, aproape nimeni nu și-ar risca sau da viața pentru o cauză superioară.
Spre deosebire de strămoșii noștri geto-dacii, care cu adevărat își dovedeau credința în nemurire prin fapte, ceea ce i-a și făcut să manifeste o vitejie ieșită din comun, fiind gata oricând să își dea viața pentru o cauză nobilă, românii de astăzi sunt, în majoritatea lor, din acest punct de vedere, niște umbre penibile... Dovada o vedem în incapacitatea majorității populației de a se opune spolierii și distrugerii României, a transformării țării noastre într-o colonie!
Mulți dintre românii de astăzi sunt lași și mici la suflet și dacă mai putem nutri o speranță de revenire este doar datorită unei minorități de oameni conștienți dar care, din păcate, nu sunt foarte curajoși și preferă să rămână mai mult în umbră.
Imaginați-vă acest scenariu: 100.000 de români inteligenți și puternici, dispuși să riște totul pentru binele acestui neam, hotărâți să meargă până la capăt! Într-o astfel de variantă, România ar redeveni GETODACIA în scurt timp iar acest popor ar renaște din morți.
Vom avea oare, în viitorul apropiat, 100.000 de oameni adevărați cu care să reconstruim această țară, să o eliberăm de sub interesele sioniste, maghiare, rusești, europene, americane și de altă natură? Pentru că dacă românii nu se vor trezi în scurt timp, în 5-10 ani s-ar putea să nu mai avem o țară, să nu mai fim un popor, iar copiii noștri vor ajunge străni la ei acasă!
Daniel Roxin
