Intre 1849 si 1850 profesorul de la Harvard, Francis Bowen, a contestat paradigma deja acceptata ca revolutia maghiara condusa de Lajos Kossuth a fost inainte de toate o lupta pentru libertate si pentru o republica democrata.
Din contra, a subliniat Bowen, Ungaria a luptat in special impotriva propriilor nationalitati non-ungare – slavii, germanii si romanii (valahii). Si acea lupta a fost determinata de decretul pe drepturi egale dat de Imperiul Habsburgic in ceasul al unsprazecelea, care ameninta privilegiile absolute ale artistocratiei ungare, ce pana atunci se bucura de imunitate legala completa, nu platea niciun fel de taxe si, in ceea ce-i priveste pe romani, le nega orice reprezentare in Transilvania.
A venit vremea adevarurilor, a sosit timpul ca toti sa stie
ca putini, dar darji, si-au aparat tara impotriva celor multi si
puternici.
Joi, 8 noiembrie 2012, la ora 16.00, in Bucuresti, va avea loc lansarea cărţii “TRANSNISTRIA 1989–1992. Cronica unui război „nedeclarat“, autor generalul Ion Costaş, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”,
în prezenţa autorului şi a unor invitaţi speciali: acad. Dinu C.
Giurescu, general-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, istoricul
Larry Watts, şeful catedrei de istorie a Universităţii de Stat din
Chişinău dr. Anatol Petrenco şi Prof. univ.dr. Ion Coja.
La Chișinău, peste 10 mii de manifestanți au sărbătorit împlinirea a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu România. La începutul evenimentului a participat şi Dorin Chirtoacă, Primarul
general al municipiului Chişinău, care a ţinut să îi salute pe cei
prezenţi.
Cei peste 10000 de unionişti au demonstrat unor oameni politici de la
Chişinău, precum premierul Vlad Filat, că inamicii unui stat sunt aceia
care se împotrivesc sau care ignoră doleanţele cetăţenilor lui şi nu
aceia care îşi exercită dreptul de a şi le exterioriza public. În acest
sens, numeroşi oameni de cultură, formatori de opinie, istorici sau
politicieni s-au alăturat acţiunii stradale pentru a sprijini
dezideratul reîntregirii naţionale, formând un Cordon al Libertăţii.
În cadrul marşului unionist, toţi participanţii au prezentat o serie
revendicări comune pentru asigurarea direcţiei europene a Republicii
Moldova:
- revizuirea Constituţiei prin schimbarea denumirii limbii de stat în limba română,
– soluţionarea conflictului transnistrean,
– respectarea dreptului minorităţilor la conservarea limbii şi culturii conform normelor europene şi
– scoaterea Partidului Comuniştilor în afara legii.
În fruntea celor 10 mii de oameni, ce au participat la un marşul
unionist, s-a aflat și Vitalia Pavlicenco, preşedintele Partidului
Naţional-Liberal Moldova, susţinător fervent al unirii Republicii
Moldova cu ţara noastră.
În acelaşi timp, cîteva sute de filo-ruși au organizat un marş
Anti-unire. Aceștia erau de părere că sărbătorirea unirii Basarabiei cu
România este un act anti-naţional. Protestatarii anti-unioniști au sărit
la bătaie şi au încercat să îi oprească pe manifestanţii pro-unionişti.
