LUMEA - un eseu de Daniel Roxin

Te-ai născut mereu în mijlocul spectacolului. Cortina se ridică pentru fiecare mască pe care o porți și coboară pentru fiecare mască pe care o înțelegi. Între două roluri, adevărul din tine meditează asupra minciunii care îți dă lecții de viață.

Nu știi la a câta stagiune te afli. Totuși, va trebui să joci din nou? Lumea te-a așteptat cu înfrigurare deși aproape nimeni nu știe cine ești.

În palmele-ți brăzdate de liniile destinului vei găsi semne despre drumurile pe care le-ai făcut sau pe care le-ai mai putea face.

Urmele-ți de lut au despicat timpul; cu un picior în trecut și cu altul în viitor te-ai făcut prea des punte peste tot ce-a contat...

Închide astăzi ochii! Pleoapele vor coborî ca o cortină peste toate rolurile... Uită scenariul, ignoră regia... Atemporal, spiritul tău își va opri curgerea în punctul din care s-a născut întreaga geometrie a lumii.

Daniel Roxin

Ascultă Radio Frecvența Sufletului! Muzică și emisiuni pentru sufletul tău.
http://frecventa-sufletului.ro/  

BĂRBATUL – un eseu de Daniel Roxin

Ca să îi poți simți puterea, cuibărește-te la pieptul lui și lasă-te dusă în lumea de legendă în care el și-a croit drumul cu sabia. Fii atentă la încordarea mușchilor săi pentru că el încă poartă pe umeri globul pământesc. Atinge-l în acel fel ce îi transformă forța brută într-una de creație și fă-l să construiască casa zilei de azi unde să îi poți vindeca rănile trecutului și unde să vă puteți zidi împreună viitorul.

Ca să îi poți trăi pasiunea, fă-te vale răcoroasă în calea lui, câmp fertil cu parfum de primăvară și așteptă-l la fiecare răsărit și apus de soare pe cărarea ce duce în adâncul emoțiilor sale. Contopește-te cu el până într-acolo încât să îl naști din nou, rod purificat al pântecului tău…

Ca să îi poți liniști focul, cuprinde-l în undele privirii tale, ca un balsam. Așează-te râu în jurul vâlvătăilor cu care mai amenință uneori lumea și vorbește-i despre flăcările iubirii, despre căldura plăcută de la pieptul tău. Într-o zi va înțelege tainele pe care le porți cu tine și felul în care se va aprinde îți va arăta că poartă în el scânteia de la începuturi.

Ca să pătrunzi în sufletul lui, trebuie să poți deja atinge cerul cu mâna, pentru că doar conștiința nemărginirii din tine îl va deschide pe bărbatul trezit și îl va face să te primească în infinitul din el.Ca să înțelegi cine e EL cu adevărat, transcende toate formele știute și neștiute până în punctul unde gândul originar va vibra în întreaga ta ființă; pentru că EL este Conștiința, începutul și sfârșitul tuturor lucrurilor.

Dacă pricepi cine este EL cu adevărat, doar abandonează-i-te…

Citeste si: FEMEIA – un eseu de Daniel Roxin

Asculta Radio Frecvența Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://frecventa-sufletului.ro/ 

FEMEIA (eseu) - cadoul meu pentru Tine

Ca să îi poți descoperi conturul, lasă-ți mâna să alunece în jurul fiecărei vibrații ce erupe din corpul ei plin de dorință. Modeleaz-o în mii de forme, îmbracă-te cu ea, traversează-i fiecare por până ce nimic nu îți va mai părea străin. Fă o hartă a tuturor culmilor pe care le-a atins ca să știi drumul către cele mai înfiorate îmbrățișări. Și nu uita să o duci pe poteci noi cu fiecare expediție pe care o veți face împreună.

Ca să îi poți simți emoțiile, fă-te țărm în jurul ei. Primește-i valurile cu rezistența pe care ți-o dă stânca crescută în tine. Arată-i că poți să faci față oricărei furtuni și va deveni atât de calmă încât îți vei putea vedea în ea trecutul, prezentul și viitorul.

Ca să îi experimentezi focul interior, trebuie să fii pregătit pentru alchimia pe care femeia trezită o aduce ca dar de nuntă. Dacă nu ți-e frică de puterea ce arde în ochii ei, de jarul în care vrea să-ți consume micimile sufletești, dacă vrei să fii eroul căruia să-i dea torța propriei vieți, atunci transformă-te în aur pur, sub mâna ei fierbinte, și străluciți împreună în întunericul ignoranței din jur.

Ca să îi auzi lumea interioară, acoperă-ți timpanele cu văluri de tăcere și pătrunde în spațiul fără cuvinte din inima ei. Vezi-i părul despletit unduindu-se ca un curcubeu în inima ta și, din octavă în octavă, construiți poduri peste care să vă împletiți sunetul primordial.

Ca să înțelegi cine e EA cu adevărat, ridică-ți privirea până la începutul tuturor lucrurilor căci în EA vei găsi matricea din care s-a născut, cândva, totul. Ea este dătătoarea de viață, poarta dintre lumi, păstrătoarea tainelor existenței.

Dacă pricepi cine este EA cu adevărat, așează-te cu adorație la picioarele sale și iubește-o până la sfârșitul vremurilor și dincolo de aceasta!...
un eseu de Daniel Roxin

La mulți ani fericiți!

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro

În căutarea adevărului - versurile mele...

Atemporal

În palmele-mi brăzdate
de liniile destinului
îmi închid toate drumurile
pe care aş mai putea păşi.
Urmele-mi de lut au despicat timpul;
cu un picior în trecut
şi cu altul în viitor,
m-am făcut prea des punte
peste tot ce-a contat...
Închid ochii.
Pleoapele coboară ca o cortină
peste toate rolurile.
Voi uita scenariul,
voi ignora regia...
Atemporal,
spiritul meu îşi va opri curgerea
în punctul din care s-a născut
întreaga geometrie a lumii.

Dor

Mi-e dor

de Mine Însumi,

de Focul din care

am pornit

să luminez lumea.

Mi-e dor de Oceanul

din care am picurat,

de Liniștea

pe care am tăcut-o!

Mi-e dor!

Căutări

Căutându-mă

în lumea mea interioară

m-am descoperit

iubind…

Căutând să înțeleg

această iubire,

m-am dscoperit

o lacrimă curgând,

o lacrimă visând

la Ochiul

pe care L-am plâns…

Balsam

În zâmbetul Lui

se oglindesc toate florile.

Zâmbetul Lui

e precum o dimineață

care promite

o zi minunată...

L-am surprins într-o zi

și mi L-am înrămat

în suflet,

pentru toți norii

care ar putea să-mi vină.

Regăsire

În căutarea Liniștii,

am strigat

cu o voce mai puternică

decât vacarmul

întregii lumi...

În căutarea Păcii

am dus cele mai neîmpăcate războaie...

În căutarea Ta

m-am întors

asupra mea însumi,

iar pentru a mă regăsi,

am renunțat la mine...

Iată-Mă!...

Pe prag...

Universul a tăcut...

Stau pe pragul

Transcendenței

zâmbind lumii

cu compasiune.

Nu mai am nimic de văzut,

nimic de auzit...

Totuși,

nu voi face ultimul salt

până nu voi fi sigur

că am legat Lumea

de pieptul meu

și că o voi trage

după mine!...

Revelație

Mi-ai vorbit în petale,

în culori

și parfumuri...

Mi-ai vorbit în atingeri,

mi-ai vorbit în tăceri...

Te aud!

Sunt Aici!

Sunt Acum!...

Daniel Roxin 

Despre iubire...

„Când Iubirea vă face semn, urmaţi-i îndemnul,
chiar dacă drumurile-i sunt grele şi prăpăstioase;
și când aripile-i vă cuprind, supuneţi-vă ei,
chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i v-ar putea răni.
Iar dacă vocea-i vă vorbeşte, daţi-i crezare,
chiar dacă vocea-i ar putea să vă sfarme visurile,
asemenea vântului din miazănoapte care vă pustieşte grădinile...
Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu ia decât de la sine.
Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea să fie stăpânită,
fiindcă Iubirii îi este de ajuns Iubirea"

Fragment din "Profetul" de Kahlil Gibran

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro

Autorii comentariilor sunt singurii responsabili pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in totalitate consecintele legale!

Cuvinte de intelepciune

Atemporal

Una dintre noile mele poezii: 

Atemporal

În palmele-mi brăzdate
de liniile destinului
îmi închid toate drumurile
pe care aş mai putea păşi.
Urmele-mi de lut au despicat timpul;
cu un picior în trecut
şi cu altul în viitor,
m-am făcut prea des punte
peste tot ce-a contat...


Închid ochii.
Pleoapele coboară ca o cortină
peste toate rolurile.
Voi uita scenariul,
voi ignora regia...
Atemporal,
spiritul meu îşi va opri curgerea
în punctul din care s-a născut
întreaga geometrie a lumii.

Daniel Roxin

Concurs naţional de scrisori, eseuri, mesaje şi declaraţii de dragoste

Concursul naţional de scrisori, eseuri, mesaje şi declaraţii de dragoste, "Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit", iniţiat de Biblioteca Judeţeană ”A.D.Xenopol” Arad, a ajuns în anul 2011, la a V-a ediţie. Startul concursului se dă, în fiecare an, de 15 ianuarie - ziua Mihai Eminescu. Demersul nostru a fost inspirat de corespondenţa dintre Poet şi Veronica Micle. Concursul „Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit” este asociat şi sărbătorii dragostei la români, Dragobetele, din 24 februarie.

Prea gingaşo...

Un fluture aproape alb a intrat nu se ştie cum, nu se ştie când, în camera mea. Stă atârnat de uşa întredeschisă, sub un prosop multicolor. Oare cu ce se hrănesc fluturii?... Nu cumva cu admiraţia noastră?...

Fluturele acesta ar putea fi sufletul meu sau al tău, atârnat de o uşă, între două lumi, dar el nu pare a şti că uşa este întredeschisă şi că oricând ar putea să zboare în acea altă lume, despre care îmi place să cred că este mai mirifică decît aripile curcubeului care anunţă Zorii unei Epoci Divine...

Spiritul liber

Cuvinte care dau viaţă!

Spiritul liber este precum vântul: se strecoară pretutindeni. El poate fi oprit să intre într-un loc, dar nu poate fi împiedicat să ajungă acolo unde inima îi cere.

Spiritul liber e precum apa: blând prin prezenţă, destoinic prin răbdare, puternic prin forţa interioară, tăcut în marea-i trecere.

Călătorie sprâncenată!

M-am privit azi din nou. În oglindă. Cu multă atenţie. Insistent, critic, subiectiv, femeieşte.

Mi-am observat ochii, sprâncenele, bărbia, gura... Şi-am insistat spre frunte. Acolo unde s-au cuibărit poteci agăţate în punţi de puncte sau virgule?!...

Mi s-au imprimat urme de paşi sub ochi, două semne de întrebare în colţurile gurii şi-un stol de mirări peste irişi!...

Iubire şi posesivitate

Uneori simţim în alb, alteori în negru... Atunci când iubim, însă, simţim multicolor. Şi nicio acuarelă n-ar putea reda spectacolul de culoare pe care sufletul nostru îl interpretează... Atunci când iubim, cerurile ni se oglindesc în ochi pentru că sufletul nostru bate la porţile necuprinsului. 

Dar pentru că iubirea nu este a noastră, ci doar ne traversează în veşnica ei curgere, dându-ne aripi cu care să ne înălţăm la stele, nu avem dreptul să o cântărim şi nici să îi posedăm poezia.