luni, 18 februarie 2013

Un videoclip muzical impresionant: Dorul Basarabiei (Mie mi-au dat lacrimile...)


Un videoclip muzical impresionant: Dorul Basarabiei, in interpretarea lui Ion Paladi si a orchestrei "Lautarii". TREBUIE sa il vezi!







Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro

15 comentarii:

Anonim spunea...

Basarabia este ca un copil orfan infasat in sirma ghimpata.(Grigore Vieru)

Carmen spunea...

Multumesc Daniel,si mie mi-au dat lacrimile dar si plang de numa,mai ales fiind departe de tara.
Nu mai pot scrie acum din cauza ca plang,doar atat,multumesc si te binecuvantez pentru ceea ce faci pentru noi toti.Dumnezeu sa-ti dea sanatate ,putere si Protectie Divina.
Sa ai parte de zile cat mai minunate.
De aici din departare numai bine iti doresc.
O zi buna,cu drag Carmen

Anonim spunea...

Superba melodia. Ma bucur ca mai sunt si altii care impartasesc aceleasi emotii cu mine.

Andreea spunea...

L-am vazut prima oara acum cateva luni. Intr-adevar, lacrimile se rostogoleau pe obraji de parca aveau vointa proprie.
Au intampinat ceva probleme in filmarea videoclipului. Probabil ati observat diferenta de varsta intre "actorii principali". Barbatul ar fi trebuit sa fie personificat de altcineva, insa au fost probleme (intamplatoare?) cu obtinerea unor documente, asa ca au trebuit sa-l inlocuiasca cu un elev al unei scoli din apropiere.

Rosa spunea...

Am răsfoit cărţi, ne-am folosit de munca altora, am adunat dovezi şi am arătat că poporul român niciodată nu a renunţat la drepturile sale asupra Basarabiei şi că prin urmare nici astăzi nu are dreptul de a renunţa.

Mihai Eminescu.....

Anonim spunea...

Frumoasa melodie , o lacrima si un dor de tarisoara mea draga ...din Suisse cu respect Maria

Anonim spunea...

Combinam cu : http://www.youtube.com/watch?v=q9SJXFhdAwo si punem de-un Tarkovski sau , mai nou un Mihalcov

Dragobete dacia spunea...

E LIMPEDE DACIA UNITA EXISTA A EXISTAT... E DOAR UN PAS PINA LA APARITIA UNUI CONDUCATOR CARE VA AVEA IN PROGRAM SCHIMBAREA FORMALITATILOR =UNIREA E FACUTA DE ILUSTRI NOSTRI INAINTASI la 1918 ==acum noi doar trebuie sa o luam -unirea gata -ase ca ..daci basarabi treceti Prutu in lacrimide dor de mama.. MAMA VOASTRA IUBITOARE DACIA va asteapta cu brate deschise si primitoare....doamne ajuta ,...AMIN.

prietena-japoneza spunea...

ai dreptate! ascultand versurile, melodia cantata atat de frumos in acest dulce grai, m-au furat gandurile la ce a fost intr-adevar in viata reala... si ... finalul cantecului m-a gasit cu lacrimi in ochi!
multumesc pentru aceasta melodie!

Anonim spunea...

Frumoasa melodie ..si baietii plang cateodata!

laura-maria ilea spunea...

da... cam tot ce are legatura cu dorul trezeste implicit si lacrima, pentru a 'curata' ochiul si a-i ingadui sa-si aminteasca limpede si clar ceea ce e esential sa-si aminteasca.
Si dorul fratilor nostri ne cheama. Si dorul lor e lacrima noastra de pe obraz...

Anonim spunea...

O mica odisee spusa pe scurt.
Bunicii si tatal meu au fost basarebeni, de langa Cernauti, parte a Basarabiei de care nu se mai zice nimic. De acolo au fost decimate sate intregi. Bunicii mei au reusit sa fuga in Romania intr-o noapte prin ianuarie 1941 doar pentru ca au fost anuntati de un locotenent rus pe care bunica mea, fiind asistenta medicala, l-a pus pe picioare, ca ar fi urmat sa fie deportati in dimineata urmatoare in Siberia. Au plecat doar cu hainele de pe ei, cu cateva paturi si cergi de lana, ceva de-ale gurii, iar in 2 carute au pus toti copii din familie (nu numai ai lor). 6 adulti si 12 copii. Si asa au inceput o pribegie de peste 10 ani, cam pana in 1955, ascunzandu-se prin paduri si munti, renuntand la foarte multe, ascunzandu-se si in Romania de rusi, din cauza “bunavointei” activistilor de partid. Cu toate acestea au fost oameni buni care i-au si ajutat si au reusit ca toti copiii luati cu ei sa ajunga la casa lor, cu scoala, oameni muncitori, respectati si apreciati. Dar toata viata lor, chiar si tatal meu, au fost marcati adanc prin ce au trecut. Cand soacra mea i-a spus ca e rusoaica, bunica mea care atunci avea 95 de ani, chiar daca era bolnava, s-a ridicat drept in picioare aratand cu bastonul catre ea rastindu-se “Asta sa nu mai spui niciodata. Eu am fost si sunt romanca”.
Parintii bunicilor mei au fost arestati la domiciliu de rusi si lasati sa moara de foame ca pedeapsa. Fratele mai mare a bunicului a fost impuscat pe loc a doua zi, iar doua surori cu soţii lor au fost deportati in Siberia. Bunicul a aflat de abia dupa 30 de ani ca doar una din surorile lui e in viata si ca s-a intors acasa. In afara de fratele bunicii care a fugit atunci cu ei, de celelalte rude ale ei nu am mai aflat nimic niciodata.
In ’75 sau ’76 i s-a permis lui bunicul sa mearga in URSS sa-si viziteze sora. In locul casei parintesti era ridicat monumentul soldatului rus.
In 1982 li s-a permis pentru 5 zile (viza era datata exact cu perioada de iesire si cand trebuie sa intre inapoi in URSS) sorei bunicului, unuia dintre copii ei (verisor de-al lui tata) si cu 2 nepoti (o fata de 14 ani si un baiat de 12 ani) sa vina la noi in Romania. Copii inca stiau sa vorbeasca romaneste, dar amandoi spuneau ca vorbesc doar acasa, iar daca fac asta la scoala sau pe strada iau bataie de la profesori sau de la rusii noi adusi acolo. In 3 zile i-am invatat sa citeasca literele latine si bunica le-a facut alta captuseala la haine unde pe interior erau prinse pe bucati 1 abecedar, cateva poezii si povesti, manualul meu de istorie a Romaniei de clasa a VIII-a. In 1983 au mai venit odata, dar de data asta doar verisorul lui tata si fata lui, au stat 3 zile si le-am mai dat 2-3 carti. Din pacate din 87 nu mai stim nimic de ei. Speram sa fie bine.
De cate ori aud de Basarabia, imi aduc aminte de lacrimile din ochii lor de cate ori era vorba sau de cate ori isi aduceau aminte.

Lucia spunea...

Aceasta melodie trebuie sa ajunga la cati mai multi frati de-ai nostri,pentru a-i sensibiliza si trezi din somn...
S-a facut o nedreptate,atunci ei au luat ceva ce nu le apartinea,iar acum e timpul sa plateasca pentru tot ce au facut...
Nimic pe lumea asta nu ramane fara rasplata...
Iar in sufletul meu simt ca aceasta zi se apropie...si ziua dreptatii divine si cea a reintregirii Neamului nostru!
Si asa este.
Tuturor fratilor de pretutindeni,
le transmit ganduri de Iubire si Lumina.

Dani spunea...

Foarte frumoase cuvintele din melodie si in acelasi timp si foarte dureroase.Asta e crucea noastra.Va veni ziua in care toate popoarele vor privi la aceasta tara fiindca ne vom trezi din somnul asta si vom fi iarasi ce am fost si chiar mai mult decit atit.Ma doare un singur lucru la noi ca natie fiindca nu mai avem tarie de caracter si ne place sa induram toate greutatile cu care sintem loviti si in loc sa facem ceva in acest sens,noi ne rugam Lui DUMNEZEU,e foarte bine ca ne rugam dar si noi trebuie sa facem ceva,este o vorba foarte adevarata "DUMNEZEU iti da dar nu iti baga in traista",oricum acea zi nu e departe.Doamne ajuta.

MUDAVA ZINA spunea...

DL. CRED ca a sosit vremea sa realizati FILMUL DACILOR...obiceiurile /datinile traditiile dacilor intrun film inpletit cu melodii celebre ca DORUL BASARABIEI..PIATRA PIATRA DE E PIATRA ..BASARABIE CA O..SABIE...si veti atinge a doua celebritate -apogeul-pe fondul desfasurarii dansurilor si cintecelor [calusarii..dorul basarabiei]] prezentatti celebrele noastre dave...incepin cu argedavaa sarmis ..buri..piroboro..sucidava[fintina secreta care fascineaza]]...venitii venitii oameni bunii sa vedeti minunea minunilor apa sfinta din sintia sfinta veche de doua mii de ani...doamne licoare tamaduitoare pentru boli si de inaltare spirituala ia cele sufletesti si lumesti..rostiti SUCIDAVA[CORABIA]=PODUL LUI CONSTANTIN CEL MARE IN AN 328 E. N.SI VISUL VI SE VA IMPLINII..SUCIDAVA==FINTINA CU APA SECRETA SFINTA si podul constantin cel mare la an 328 e.n....si veti intelege mai bine DORUL BASARABIEI..