miercuri, 15 ianuarie 2014

O extraordinară poveste cu tâlc... despre Mihai Eminescu


“Pe vremea cand Dumnezeu umbla cu Sf. Petru pe pamant, intr-o noapte ploioasa, au ajuns la marginea unui sat si abia au indraznit sa bata cu toiagul in prima poarta. Caini mari s-au repezit sa-i sfasie, dar numaidecat s-a auzit un glas barbatesc intreband:
– Cine bate?
– Oameni buni!
Atunci omul, potolind cainii, i-a poftit in casa, unde nevasta si copiii abia se trezisera din somn, si a inceput a da porunci, dar cu blandete.
– Mario, ia mai pune cateva vreascuri pe foc. Tudore, da fuga la fantana dupa o ciutura de apa proaspata. Ilenuta, ia vezi de o olita cu lapte proaspat.
Si le-a dat sa se spele si sa se stearga cu stergare albe si i-au ospatat, si i-au dus sa doarma intr-o odaie in care mirosea a gutuie si busuioc…..
A doua zi dimineata iar le-a dat sa se spele, i-a ospatat si le-a pus in traista niste mere cum nu mai vazusera si le-a urat drum bun.
Si cum au iesit din sat, Sf. Petru a inceput sa se roage de Dumnezeu:
– Doamne, fa ceva pentru oamenii astia, ca tare ne-au primit frumos!
– Ce-ai vrea sa fac Sf. Petre, c-ai vazut ca nu erau nevoiasi.
– Doamne, fa ceva ca sa-si vada macar o data sufletul!
– Sa-si vada sufletul spui Sf. Petre?
– Da, Doamne, sa-si poata vedea sufletul, asa cum vedem noi plopul cel de-acolo!
– Bine, Sf. Petre, a raspuns Dumnezeu, privind ganditor la satul din vale.
Iar dupa o vreme, in neamul acela de oameni s-a nascut Mihai Eminescu”.

Geo Bogza

17 comentarii:

mihaialtsax r. spunea...

Domnule Roxin, tare as vrea sa va cunosc personal, si sa va felicit pentru ceea ce faceti. cred ca stramosii nostri Daci, ne privesc cu ochii in lacrimi din stanga si din dreapta lui Zalmoxes, ne privesc cum ne taram spre pierzanie, cum permitem noi, urmasii Primilor, ca nenorocitii sa ne haituiasca si sa ne nenoroceasca incontinuu. Dar eu unul simt si stiu sigur ca ocrotitorul nostru Zalmoxes nu va lasa flacara poporului Dacic sa se stinga niciodata!!! pacat ca mai sunt doar putini oameni care pazesc acea flacara, si care mai au cat de cat grija de geniile noastre nepretuite!!

Bogdan P. spunea...

Fara cuvinte...

Anonim spunea...

Frumoasa aceasta povestioara cu talc...
Da Doamne,ca acest Neam sa-si vada Sufletul sau adevarat si curat...de aceea te-ai nascut Daniel Roxin pe pamantul Sfant al Daciei noastre,sa ne aduci si pe noi,ceilalti la capacitatea de a vedea dincolo de intuneric,adevarata Lumina.Ca impreuna,sa contribuim la desavarsirea visului lui Eminescu,de a trai intr-o tara cu adevarat libera,cu oameni frumosi in Suflet,fericiti si prosperi.
Multumim pentru tot,fie ca Adevarul sa triumfe si sa aduca adevarata eliberare din lanturile robiei.
Spiritul lui Mihai Eminescu e mai viu ca niciodata...ne vegheaza...ne indruma...sa ne trezim spiritual,sa fim constienti de Adevarul din noi,cel inscris in inimile noastre.
Sa fim Iubire!

Marius Sumedrea spunea...

Cat de actuala este scrierea lui Eminescu, fiinta incarnata din 7D.
Aduceti-va aminte de ,,EPIGONII".
Suntem ceea ce suntem !

Anonim spunea...

In decembrie 1989 cine-si mai aduce aminte ca Bucurestiul era impanzit de afise cu chipurile celor doi romani adevarati Eminescu si Creanga.Sa nu uitati niciodata ca evenimentele tragice ale acelui caluros si magic decembrie au stat sub zodia benefica a celor doi titani si ca prezenta lor inexplicabila a salvat Romania si poporul roman de la de un dezastru si mai mare.In 1989 pe 15 iunie s-au implinit 100 de ani de la trecerea in lumea de dincolo a lui Mihail Eminescu,cine a fost acolo sa povesteasca,eu am fost acolo si daca vreti va pot povesti,dati un semn.

Anonim spunea...

am ramas uluit.

raimondflorin spunea...

Purtam pe umeri ingrozitorul pacat al fatarniciei... Noi il adulam (si pe buna dreptate) ca pe un zeu sau inger in timp ce mosii nostri de acum nici patru generatii l-au hulit, l-au marginalizat, i-au calcat sufletul in picioare.

un pic anonim spunea...

Dl. Raimond nu mosii nostri l-au hulit. Sutu, Titu Maiorescu,Carol I si restul nu sunt mosii nostri. Masoni, fara preput, l-au ucis!

Mihai spunea...

Moment de bun-simţ care spune destul.

Să ne trăieşti şi să nu te sminteşti niciodată!

D. Paval spunea...

Dragi tineri romani iubitori si poate "neintelegatori" de Eminescu; de ROMANUL ABSOLUT asa cum il numea filosoful Petre Tutea.

Din Glossa (si din memorie):

Nici încline a ei limba
Recea cumpana-a gândirii
Inspre clipa ce se schimba
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.

Daca intelegeti si simtiti aceasta strofa, incepeti sa-l intelegeti pe Eminescu! Mergeti acum la poezia:

La steaua

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.

Iata scurta mea analiza:

Primele trei strofe gen comparative metaforica ne spun - mult inainte de Einstein - cum e cu viteza luminii si cum este cu infinitul "MARE" (...)

Strofa a patra descrie infinitul "MIC" luind ca elemente din viziunea lui romantic: dor si dragoste / iubire, respective amor!

Aceasta URIASA "mica" poezie leaga de fapt cosmosul cu micro-cosmosul intr-un TOT! Ceea ce de fapt este!

Aceasta scurta poezie pare sa fie sugerata chiar de Dumnezeu ca hiper constiinta!

Nu ma judecati prea tare! sint doar un inginer...fost cercetator / "cersetor" stiintific in Romania de demult!

Anonim spunea...

De la daci nu au ramas izvoare scrise. Prea putine se stiau despre locuitorii zonei carpato-dunarene, dupa retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, pastrata la Budapesta, rastoarna teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise in aceasta perioada istorica. A fost scrisa cu caractere dacice, de la dreapta la stanga, si se citeste de jos in sus. Vorbeste despre despre vlahi si regatul lor. Multi au incercat sa descifreze Codexul Rohonczi,
Alfabet dacic cu 150 de caractere

Viorica Enachiuc a descoperit ca textele Codexului au fost redactate in secolele XI si XII, intr-o limba latina vulgara (daco-romana), cu caractere mostenite de la daci. “Sunt semne care au apartinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legaturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate in latina vulgara, dar intr-un alfabet dacic, in care dominante sunt stravechile semne utilizate de indo-europeni in epoca bronzului”, spune aceasta. Solii si cantece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 siruri. In text sunt intercalate miniaturi cu scene laice si religioase. E scris cu cerneala violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cantece si rugaciuni, care include 86 de miniaturi. Consemneaza infiintarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, intre anii 1064 si 1101. “Sunt informatii despre organizarea administrativa si militara a tarii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru si mare, de la Dunare spre nord pana la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina – cetatea din insula Pacuiul lui Soare”, a descoperit Viorica Enachiuc. “Juramantul tinerilor blaki” Codexul contine si versurile unui cantec de lupta, numit “Juramantul tinerilor blaki”, care a fost tradus in felul urmator:


Dar ma intreb si va intreb: de ce tac autoritatile politice si stiintifice de la noi? Sau mass media. Pentru ca sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se “vand” mai bine? Incompetenti nu sunt. Sau au primit ordin sa taca?

Anonim spunea...

Domnule Paval ,
,,universul fara margini e in degetul lui mic ,,

Sanatate si Doamne ajuta !

Anonim spunea...

De ce ar fi fost dacii atat de tampiti incat sa foloseasca 150 de caractere cand aveau un numar mult mai mic mostenit? Si de ce s-ar fi apucat tocmai ei sa faca totul pe dos, sa scrie de jos in sus? Si, apoi, anonim, ai vazut dumneata codexul, l-ai pipait, fiindca este extrem de controversat, esti specialist si cunosti perioada? Apoi, daca reusisera ei asa o tara mare, cum de nu vorbeste Bizantul, Roma, cum de nu vorbesc altii de ea? Cum de nu apare la unguri? In cronicile lor apare altceva pentru acea vreme. O asa tara mare trebuie sa fi avut o armata ca nu se mai opreau ungurii din fuga pana in Mongolia!

Anonim spunea...

cum le-o fi dat alora prin cap sa ingramadeasca in codul asta atatea, de la cronici la versuri, exact ce avem noi nevoie sa stim! Cam ciudat!

D. Paval spunea...

Domnule "anonym" care nu ai curaj sa-ti spui numele!

"universal fara margini e la degetul lui mic"...

Asa a reactionat ROMANUL ABSOLUT Eminescu impotriva impostorilor; a gargaragiilor gen "Ce Gargara"...poate te ajuta cumva!

Anonim spunea...

Domnule Paval ,nu ma judecati prea aspru .Cred ca sunt cel mai mare admirator al dumneavoastra - va respect si pretuiesc dar de data asta n-ati inteles aluzia .M-a impresionat ca v-ati numit ,, cersetor,,stiintific in Romania de demult si am considerat ca nu e drept ,cinstit . Omul de geniu din Scrisoarea intai ,cel cu universul in sau la degetul mic ,erati dvs . Departe de mine gandul de a va ironiza .Imi pare rau ca a iesit INVERS de cum am crezut . GM

smalesnic terminal spunea...

Sunt emoţionată: această povestioară scrisă de Geo Bogza, mi-a povestit-o într-o variantă asemănătoare, mama mea, ţărancă simplă, semianalfabetă, ce a murit la 90 de ani, în 2011. Şi care, sigur nu l-a citit pe Geo Bogza!!!
corbu lia