miercuri, 26 februarie 2014

Motive astronomice în arhitectura tradițională românească similare semnelor de pe tăblițele de la Tărtăria. Probe ale unei continuități de 6.000 de ani!!! GALERIE FOTO


 
Dimitrie Olenici
             Universitatea Stefan cel Mare Suceava
 Observatorul Astronomic-Planetariu
dimitrieolenici@hotmail.com

Este cunoscut faptul că discurile, romburile, rozetele, cruciuliţele, spiralele  şi alte semne asemănătoare de pe broderii, ceramică, ouă încondeiate şi ornamente arhitecturale sunt, indubitabil, reprezentări ale Soarelui, Lunii, Căii  Lactee, etc.

Dintre acestea, motivele solare  sunt reprezentate cel mai des, lucru firesc deoarece  Soarele este principala sursă a  vieţii materiale şi spirituale şi a influenţat intotdeauna cultura şi civilizaţia umană. 


            Simboluri reprezentând Soarele au fost prezente în toate marile vechi civilizaţii: egipteană, chineză, indiană, mayaşă, etc.

            De exemplu, zeul solar Mithra era cinstit de către vechii perşi  la solstiţiile de iarnă şi de vară. Vechii egipteni considerau Soarele a fi ochiul zeului Horus, care mai târziu a devenit “ Ochiul lui Dumnezeu” şi în present este reprezentat în picturi pe bisericile creştine sau pe case ca un cerc înscris într-un triunghi, uneori înconjurat de raze de lumină, sau ca un cerc  încadrat de două triunghiuri. 

            Mai mult, cu siguranţă, alte imagini complexe apar a fi reprezentări ale eclipselor de Soare, lucru explicabil, deoarece, dintre toate fenomenele cosmice,  eclipsele i-au impresionat pe oameni cel mai mult.

            Parcurgând satele din țara noastră, în special cele din Bucovina, atenția ne este atrasă de un ornament deosebit, alcătuit  dintr-un cerc  intersectat lateral de două arce de cerc, cu trei raze îndreptate in jos, peste care uneori  este trasată o bară, iar deasupra sunt  trei mici bucle. In interiorul cercului, uneori este prezent un punct, un romb, o inimioară etc.

            Dacă analizăm atent aceste ornamente, descifrăm că cercul principal reprezintă Soarele, cele trei raze verticale reprezintă lumina Soarelui spre  pământ, bara transversală sugerează norii prin care trec razele solare, arcele laterale semnifică Luna in trecere peste discul Soarelui în timpul unei eclipse, buclele din partea superioară sunt erupţiile si alte fenomene solare vizibile in timpul unei eclipse, iar ornametul central reprezintă petele solare. 

            La începuturi, când oamenii nu ştiau să scrie şi să citească transmiteau informatiile foarte condensat prin simboluri care acum ne par uneori extrem de simple şi fără sens, dar la o analiză atentă,  lucrurile nu stau aşa. 

            In satele din ţara noastră şi în special în cele din Bucovina se întâlnesc mii de asemenea ornamente pe casele oamenilor care par adevărate temple solare. 

            Acest lucru nu a apărut din senin. Simboluri similare au fost descoperite pe celebrele tăbliţe de lut de la Tărtăria din Transilvania care datează încă din mileniul al IV-lea î.Hr., în Jemdet Nasr - Iraq,  mileniul al III-lea î.Hr şi în Knossos - Grecia, mileniul al II-lea î.Hr. fig.1.

            
 Fig.1 Similitudini între simboluri descoperite pe tăblițe de lut din  Irak ( 3000.Î.Hr), Grecia( 2000 î.Hr), Romania (Tărtăria- 6000 î.Hr.) și ornamente arhitecturale contemporane pe case  din România.
  
Specialiştii în domeniu consideră că aceste simboluri sunt primele forme de scriere umană.In anul  2009 m-am aflat la Observatorul astronomic din Shanghai pentru a efectua  observații astronomice asupra eclipsei de Soare de la 22 iulie. Cu această ocazie am prezentat colegilor chinezi o expoziţie despre Soare si eclipsele de Soare in ornamnetica din România și i-am rugat să vadă dacă găsesc vreo ideogramă chinezească în desenul din fig.1. Spre surprinderea mea am aflat că semnul din registrul de sus care seamănă cu o scărită  se citește  Soare (sau Lună) și este utilizat în calendarul chinezesc ( și în cel coreean și japonez) pentru ziua de duminică.

In registrul de jos din fig.1 vedem  o mică sferă într-o cupă asociată cu un alt simbol, un trapez de la care pornesc în sus  câteva raze .Ori, aceste simboluri   ne duc cu gândul la reprezentarea eclipselor. Pe tăblița din Knosos  întâlnim un (X barat) care, în limba chineză, se citește încă odată. Întrucât eclipsele se repetă la interval de 6 luni, s-ar putea ca acest X barat să indice  acest lucru.
În același spirit credem că semiluna din registrul trei sugerează faza de Lună la Ultimul Pătrar, iar parantezele mici din dreapta ar putea sugera secera Lunii la Crai nou. Imagini similare, dar mai sugestive  cu Luna la ultimul Pătrar întâlnim pe vechi cruci de piatra din cimitirele din jud.Suceava fig.2.
. 
  

Fig.2 Soarele, Luna și Ochiul divin reprezentate pe vechi cruci de piatră din jud Suceava 
 și pe  biserica Lunca Cernii  din jud.Hunedoara (vezi mai jos)

.
 Prin urmare, e posibil ca  în tăblițele de la Tărtăria  să se ascundă  un mesaj astronomic încă nedescifrat.

Dacă este așa, atunci tăblițele de la Tărtăria nu sunt numai prima scriere din lume  ci și primul tratat de astronomie al omenirii.

 În opinia noastră aceasta este  prima carte care are trei volume în trei pagini: lumea de sus-cerul ( discul rotund), lumea de jos ( tăblița dreptunghiulară) și legătura între cele două lumi  prin mituri și arborele cosmic (tăblița pătrată). 

Să nu uităm că astronomia este prima știință a omenirii. 

Volens-nolens, oamenii au observat și studiat mișcarea aștrilor, fazele Lunii, au creat săptămâna, luna, anul, etc. și, înainte de a putea consemna aceste cunoștințe pe pietre sau pe hârtie, au utilizat lutul, material la îndemâna oricui și  ușor de prelucrat. 

Despre tăblițele de la Tărtăria s-a scris și încă se va scrie mult de către specialiști în știința descifrării scrierilor.

 Dacă am considera că discul din stânga din fig.3  reprezintă anul, atunci fiecare cadran este un anotimp. Cadranul din stânga sus care conține semnul Soarelui ar putea fi vara deoarece Soarele domină zilele de vară, iar cel din stânga jos ar putea fi iarna, deoarece Luna se află sus pe cer și domină nopțile de  iarna și aici o putem identifica prin cercul mititel din cupă.


Fig.3 Tăblițele dela Tărtăria

În opinia noastră, reprezentarea unui pom și a unor animale, cum este cerbul din tăblița dreptunghiulară mică poate fi pusă în legătură cu pomul vieții și cu unele mituri astrale în care animalele au jucat un rol deosebit. Spre exemplu, la popoarele nordice și la indieni există constelația Cerbul, iar la noi eclipsele sunt cauzate de vârcolacii care au cap de lup. Să fie silueta din spatele cerbului o primă reprezentare a unui vârcolac?

Să fie întâmplător jocul caprei și al cerbului în preajma solstițiului de iarnă?

            Care este vechimea acestor jocuri pe teritoriul țării noastre?

            Un alt fapt șocant este că în biserica din Călinești Căieni Maramureș se află o inscripție cu niște semne misterioase, care prezintă similitudini cu unele semne de pe  tăblița dreptunghiulară dela Tărtăria fig.4 b.


        
Fig.4  a )reprezentarea unui vârcolac
         

 b) Inscripție din biserica Călinești - Căieni Maramureș

Analizând din alt unghi de vedere  tăblițele de la Tărtăria, observăm că două dintre ele au găuri, ceea ce sugerează ideea că erau legate cu ajutorul unor șnururi și purtate la gât ca amulete.  
   
Ulterior, când tehnica s-a dezvoltat și au apărut țesăturile și acul de cusut,  aceste semne au trecut pe cămăși. După părerea noastră aplicarea lor pe haine,  în special  pe  cămăși, avea rol apotropaic și probabil erau reproduse cu mare acuratețe pentru a nu le altera puterea, lucru ce  a făcut posibilă dăinuirea lor în formele inițiale  până în prezent.

Iia  românească este plină de simboluri astronomice cu rol apotropaic și a fost considerată dintotdeauna ca un obiect de mare valoare, realizată,  păstrată cu sfințenie și lăsată urmașilor. Nu de puține ori, oamenii erau înmormântați cu cea mai frumoasă cămașă  pentru ca aceste simboluri să-i apere și în viața de apoi.

De pe haine aceste simboluri au trecut și pe construcții. Că lucrurile stau așa, o dovedește un fapt din comuna muzeu Ciocănești din județul Suceava. Aici, după al doilea război mondial,  gospodarii au început să-și orneze casele cu motive aflate pe cămășile cusute de gospodine. Acum sute de case, inclusiv primăria și muzeul satului  din Ciocănești sunt ornate cu astfel de motive. Accesând pe internet „ Imagini  Ciocănești Suceava” observăm că  majoritatea au forme geometrice și reprezentări astronomice: Soarele, Luna, cerul înstelat și chiar eclipsele.. 

Însă ornamente asemănătoare se găsesc pe mii de case din alte localități și din alte județe, diferența este că cele din Ciocănești, par a fi decupate de pe pânză, cu margini zimțate, pe când celelalte au marginile linii drepte.

 În fig.5 putem vedea două ornamente cu motive solare izbitor de asemănătoare simbolurilor solare de la Tărtăria situate față de acestea la vreo 500km și 6000 de ani...

În


Fig.5. Motivul eclipsei de Soare vechi de 6000 de ani :
 a) Corbasca jud.Bacău,      


b) Sf.Ilie jud. Suceava                                                                           

Revenind la ornamentele de pe casele din satele noastre, țăranii zilelor noastre  nu au avut în faţă modelul tăbliţelor de la Tărtăria atunci când şi-au ornat casele, ei le-au preluat de-a lungul timpului  de la o generaţie la alta şi le-au tot îmbogăţit și uneori alterat   încât, în prezent, cu greu poate cineva să  spună că, ceea ce pare a fi un buchet de flori, un spic de grâu  sau o cruce frumos impodobită, reprezintă, de fapt, o eclipsă de Soare fig.6.

            Iniţial, aceste simboluri aşezate pe case sau pe diverse obiecte aveau atât rol artistic, dar mai ales apotropaic, împotriva spiritelor rele. În comuna Corbasca din jud. Bacău le-am întilnit aşezate la colţul caselor,  păstrând o veche tradiţie de protecţie de duhuri rele de jur împrejurul locuinței.

            După apariţia creştinismului, simbolul protector a devenit crucea, dar aceasta este o transformare a reprezentării Soarelui, care initial era un disc, apoi un disc cu cruce in centru, apoi un disc mai mic cu brațele crucii în exterior, după care, discul s-a tot micşorat şi a rămas numai crucea care, asemănător, se aşează pe locuinte.

 Cruce în casă, cruce pe masă, cruce la patru colţuri de casă  se spune într-o rugăcine creștină pe care personal am auzit-o de la mama și de la bunica.  

          Interesantă este creştinarea  simbolului  de la Tărtăia care seamănă cu ideograma chinezească pentru “duminică”  căruia acum i s-au adăugat două cruciuliţe la capete.
Aspecte detaliate pot fi văzute în posterul din fig.9.


             Fig.6 Reprezentări stilizate ale eclipselor de Soare pe case din România

            Fascinat  de frumusețea acestor ornamente pe casele oamenilor,  m-am hotărât   să abordez  în cadrul Observatorului astronomic din Suceava  o cercetare de etnoastronomie având ca temă ornamentica astronomică în arhitectura tradițională românească.

După trei decenii, această muncă s-a finalizat prin:
- „Soarele şi eclipsele de Soare în ornamentica arhitecturală din Judetul Suceava” articol publicat în Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei, Anul III, Nr.3, 2001

- prezentarea  unei expoziţii  pe această temă la A II-a Conferinţă Internatională despre Eclipsele de Soare (SEC 2004), Milton Keynes, UK 

- prezentarea la Simpozionul  Rolul Astronomiei în Cultură şi Civilizaţie organizat la Paris de către UAI  (Uniunea Astronomică Internatională) şi UNESCO în perioada 19-23 ianuraie 2009  a unui poster intitulat  
The Sun and solar eclipses in traditional Romanian ornamental patterns .
Proceedingul acestui simpozion în care se găseşte şi lucrarea noastră a fost editat la Cambrige University Press ( în varianta electronică la adresa  

- „Soarele şi eclipsele reprezentate în arhitectura tradiţională din România” în cartea Astronomia pentru toţi , Sibiu, 2010, lucrare editată cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural National
-publicarea  unui calendar de perete pentru anul 2011 intitulat
„Soarele în ornamentica din Bucovina”, și a unuia asemănător pentru anul 2012

  Alături de aceastea, cu ocazia unor expediții științifice astronomice  la care am luat parte in diverse locuri din lume ( Anglia, Ins.Borneo,Turcia, Italia, China,  Ins.Maldive) am luat cu mine întotdeauna  o expoziţie itinerantă de fotografii color intitulată
„Soarele şi eclipsele de Soare în ornamnetica traditională din România”.

Peste tot această expoziţie s-a bucurat de un interes deosebit, fie datorită faptului că în cultura popoarelor respective aceste motive nu reprezintă o diversitate atât de mare ca la noi sau, aşa cum este în ţările industrializate, acestea au dispărut în decursul timpului ca o consecinţă  a procesului de urbanizare.



Fig 7. Doi ”verișori” indo-europeni participanți la Solar Eclipse Conference
SEC 2011, New Delhi India  alături de expozițía Motivul eclipsei de soare pe case  din Județul Suceava-Romania. În dreapta autorul în costum național românesc cu motive solare.

Din păcate și la noi în prezent, datorită ritmului alert de modernizare a locuinţelor oamenilor care, fie îşi construiesc case noi, fie acoperă  pereţii caselor cu diverse materiale izolante, numărul ornamentelor astronomice din satele bucovinene și din întreaga țară  se micşorează îngrijorător de alarmant. Oamenii nu sunt conştienţi de valoarea acestor ornamente care fac parte din patrimoniul arhitectural național și chiar universal.

Pe de altă parte, nu avem o legislatie care să protejeze arhitectura şi ornamentica traditională. Deși, când se construiește o casă nouă, în avizul care se obține de la primărie, se specifică să respecte arhitectura tradițională, nimeni nu face acest lucru, inclusiv funcționarii care trebuie să verifice. Ca atare, prin satele bucovinene și nu numai, în locul caselor traditionale frumos ornate, cochete, practice şi cu bun gust, unele adevărate temple solare, au apărut nişte monstruozităţi arhitectonice  care zgârie privirea trecătorului prin forma şi culorile ţipătoare.



Fig.8  Casă tărănescă”templu solar” din Comănești jud.Suceava

De aceea, pentru a face cunoscut şi generaţiilor viitoare acest patrimoniu  care în câţiva ani nu va mai exista,  prin acest articol trag un semnal de alarmă și vin cu propunerea de a aborda o cercetare  etnoastronomică amplă care să se finalizeze prin:
- realizarea  unui inventar și a unei fototeci, editarea unor albume pe diferite zone etnografice
- realizarea unui site
- organizarea unor trasee etnoastronomice incluse în ofertele turistice
- organizarea  unor expoziţii permanente la planetariile și observatoarele astronomice din țară
- editarea unor calendare, pliante şi broşuri, prezentarea in mass-media şi la diverse  activităţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale
- informarea și conștientizarea proprietarilor  despre valoarea inestimabilă a acestor ornamente străvechi, scutirea de impozite a proprietarilor care păstrează aceste ornamente și așezarea uneor plăcuțe cu inscripția ornament arhitectonic de importanță națională.etc. 

Spre surpinderea noastră, frecventa acestor motive este deosebit de mare în județul Suceava și în împrejurimi în comparaţie cu restul teritoriului țării. La fel de surprinzător este faptul că, din observațiile făcute ocazional la popoarele  vecine nouă sau chiar de mai departe, nu am găsit nicăieri, pe case, motive asemănătoare tăblițelor de la Tărtăria și în special motivul  eclipselor. Această ”fosilă vie” a artei neolitice de pe teritoriul țării noastre,  specifică poporului nostru,  ar trebui să devină un brend de țară în locul unui fals mit cu vampiri străin poporului nostru!

Din ce s-au insiprat  românii când au creat astfel de ornamente  a căror matrice a stat îngropată în pământ timp de șase milenii?


Faptul că aceste ornamente apar numai într-un areal geografic care include Tărtăria dovedește continuitatea neîntreruptă și legătura de sânge a populației din această zonă. 

Pe de altă parte, nu este întâmplător faptul că, în apropiere de Tărtăria, la Sarmisegetuza Regia, se găsește acel complex de sanctuare - calendar, care, practic, a fost  un complex  astronomic. Ori, pentru a construi așa ceva, au fost necesare cunoștințe solide de astronomie care nu au putut apărea din senin și nu le-a putut stăpâni un singur om, au trebuit să existe zeci de inițiați, formați într-o școală de  astronomie. Probabil că astronomii daci, precum  astronomii zilelor noastre, erau specializați în diferite ramuri ale astronomiei, pe care le regăsim în diversitatea construcțiilor respective. Din câte cunosc, nicăieri în lume nu există alt observator astronomic antic cu atâtea construcții distincte. 

Unul dintre acești inițiați a fost Deceneu, despre care  scriitorul antic Jordanes nota: ”Deceneu i-a învățat pe daci cele 12 semne ale zodiacului; cum crește și descrește fața Lunii; cu cât globul încins al Soarelui depășește în mărime planeta noastră terestră; numele a 346 de stele și sub ce nume lunecă ele dela răsărit la apus pe bolta cerească” , iar Strabon consemna că Zalmoxix învățase dela Pitagora unele științe ale cerului.

Dacă Zalmoxis și Deceneu s-au inițiat în Egipt cu siguranță au studiat în vestita bibliotecă din Alexandria și au adus în Dacia multe lucruri intersante.

Spre exemplu, pe costumele naționale bărbătești din Țara Moților și nu numai  se întâlnește cusut semnul solar dătător de viață  pe care vechii egipteni îl purtau la gât ca amulete fig.8.
Cum au ajuns aceste semne pe cămășile ardelenilor ?

    


Fig.9 Simbolul egiptean al Soarelui dătător de viață pe cămășile daco-românilor.

Intrucât în acele vremuri știința era strâns împletită cu religia, acest centru de meditație și studiu  a fost plasat în munți, departe de lume. În mod asemănător în Evul Mediu românesc, mănăstirile și școlile care funcționau pe lângă acestea, au fost construite în munți, departe de lume. 

  Cu siguranță că și înaintea acestui centru astronomic din piatră, a existat altul, sau altele mai mici, din lemn, fiindcă nu s-a putut trece direct de la astronomia de pe tăblițele de  lut la construcții din piatră. 

Ca o concluzie putem spune că simbolurile dela Tărtăria au trevaresat istoria mii de ani  până în zilele noastre influențând astronomia dacilor și creația populară românească.

În fig.10 este prezentat un poster care redă succint câteva aspecte privind ornamentica cu motive astronomice în creația populară românească.


Fig.10. Soarele și eclipsele de Soare în ornamentica tradițională românească, poster  prezentat la Paris,la sediul UNESCO , cu ocazia deschiderii Anului Astronomic International 2009.

Imagini în detaliu ale posterului din fig 10 pot fi obținute dacă se accesează pe internet  boletincientec enero 2009 olenici  . Dupa deschiderea paginii, în partea de jos se accesează adresa:

Cititorii interesați de ornamentica astronomică mai pot accesa pe internet și alte cuvinte cheie precum: mitologie solară, ornamente solare, eclipsele în mitologie etc.

 Dimitrie Olenici
             Universitatea Stefan cel Mare Suceava
 Observatorul Astronomic-Planetariu
dimitrieolenici@hotmail.com

Multumiri domnului Dimitrie Olenici pentru că mi-a oferit acest material spre publicare. Munca domniei sale este una extraordinar de importantă în dovedirea continuității noastre pe aceste meleaguri!!!

Cu prețuire, Daniel Roxin

2 comentarii:

Anonim spunea...

Extrem de bine argumentat. Ma voi duce la sursele directe. Multumim dlui cercetator (materiale unice, trebuie raspindite) si dlui Roxin.

scepticul spunea...

Pe tablitele de la Tartaria sa fie doar cateva elemente decorative... simboluri solare ( lunare) sau avem de-a face cu o scriere? Daca sunt doar simboluri inseamna ca tablitele aveau functia de pandantiv, daca este o scriere trebuie sa aiba si un mesaj. Cine il va descifra folosind celelalte doua scrieri inrudite?