Universitatea Stefan cel Mare Suceava
Observatorul Astronomic-Planetariu
dimitrieolenici@hotmail.com
Este cunoscut faptul că discurile, romburile, rozetele,
cruciuliţele, spiralele şi alte semne
asemănătoare de pe broderii, ceramică, ouă încondeiate şi ornamente
arhitecturale sunt, indubitabil, reprezentări ale Soarelui, Lunii, Căii Lactee, etc.
Dintre acestea, motivele solare sunt reprezentate cel mai des, lucru
firesc deoarece Soarele este principala
sursă a vieţii materiale şi spirituale
şi a influenţat intotdeauna cultura şi civilizaţia umană.
Simboluri reprezentând Soarele au fost prezente în
toate marile vechi civilizaţii: egipteană, chineză, indiană, mayaşă, etc.
De exemplu, zeul solar Mithra era cinstit de către
vechii perşi la solstiţiile de iarnă şi
de vară. Vechii egipteni considerau Soarele a fi ochiul zeului Horus, care mai
târziu a devenit “ Ochiul lui Dumnezeu” şi în present este reprezentat în
picturi pe bisericile creştine sau pe case ca un cerc înscris într-un triunghi,
uneori înconjurat de raze de lumină, sau ca un cerc încadrat de două triunghiuri.
Mai mult, cu siguranţă, alte imagini
complexe apar a fi reprezentări ale eclipselor de Soare, lucru explicabil,
deoarece, dintre toate fenomenele cosmice,
eclipsele i-au impresionat pe oameni cel mai mult.
Parcurgând satele din țara noastră, în
special cele din Bucovina, atenția ne este atrasă de un ornament deosebit, alcătuit
dintr-un cerc intersectat lateral de două arce de cerc, cu
trei raze îndreptate in jos, peste care uneori
este trasată o bară, iar deasupra sunt trei mici bucle. In interiorul cercului, uneori este prezent un
punct, un romb, o inimioară etc.
Dacă analizăm atent aceste ornamente,
descifrăm că cercul principal reprezintă Soarele, cele trei raze verticale
reprezintă lumina Soarelui spre pământ,
bara transversală sugerează norii prin care trec razele solare, arcele laterale
semnifică Luna in trecere peste discul Soarelui în timpul unei eclipse, buclele
din partea superioară sunt erupţiile si alte fenomene solare vizibile in timpul
unei eclipse, iar ornametul central reprezintă petele solare.
La începuturi, când oamenii nu ştiau
să scrie şi să citească transmiteau informatiile foarte condensat prin
simboluri care acum ne par uneori extrem de simple şi fără sens, dar la o
analiză atentă, lucrurile nu stau aşa.
In satele din ţara noastră şi în
special în cele din Bucovina se întâlnesc mii de asemenea ornamente pe casele
oamenilor care par adevărate temple solare.
Acest lucru nu a apărut din senin. Simboluri
similare au fost descoperite pe celebrele tăbliţe de lut de la Tărtăria din
Transilvania care datează încă din mileniul al IV-lea î.Hr., în Jemdet Nasr -
Iraq, mileniul al III-lea î.Hr şi în Knossos
- Grecia, mileniul al II-lea î.Hr. fig.1.
Fig.1 Similitudini între simboluri descoperite
pe tăblițe de lut din Irak ( 3000.Î.Hr),
Grecia( 2000 î.Hr), Romania
(Tărtăria- 6000 î.Hr.) și ornamente arhitecturale contemporane pe case din România.
Specialiştii în domeniu consideră că aceste simboluri sunt primele forme de
scriere umană.In anul 2009 m-am aflat la
Observatorul astronomic din Shanghai pentru a efectua observații astronomice asupra eclipsei de
Soare de la 22 iulie. Cu această ocazie am prezentat colegilor chinezi o
expoziţie despre Soare si eclipsele de Soare in ornamnetica din România și i-am
rugat să vadă dacă găsesc vreo ideogramă chinezească în desenul din fig.1. Spre
surprinderea mea am aflat că semnul din registrul de sus care seamănă cu o
scărită se citește Soare (sau Lună) și este utilizat în
calendarul chinezesc ( și în cel coreean și japonez) pentru ziua de duminică.
In registrul de jos din fig.1 vedem o mică sferă într-o cupă asociată cu un alt simbol, un trapez de la care pornesc în sus câteva raze .Ori, aceste simboluri ne duc cu gândul la reprezentarea eclipselor. Pe tăblița din Knosos întâlnim un (X barat) care, în limba chineză, se citește încă odată. Întrucât eclipsele se repetă la interval de 6 luni, s-ar putea ca acest X barat să indice acest lucru. În același spirit credem că semiluna din registrul trei sugerează faza de Lună la Ultimul Pătrar, iar parantezele mici din dreapta ar putea sugera secera Lunii la Crai nou. Imagini similare, dar mai sugestive cu Luna la ultimul Pătrar întâlnim pe vechi cruci de piatra din cimitirele din jud.Suceava fig.2.
In registrul de jos din fig.1 vedem o mică sferă într-o cupă asociată cu un alt simbol, un trapez de la care pornesc în sus câteva raze .Ori, aceste simboluri ne duc cu gândul la reprezentarea eclipselor. Pe tăblița din Knosos întâlnim un (X barat) care, în limba chineză, se citește încă odată. Întrucât eclipsele se repetă la interval de 6 luni, s-ar putea ca acest X barat să indice acest lucru. În același spirit credem că semiluna din registrul trei sugerează faza de Lună la Ultimul Pătrar, iar parantezele mici din dreapta ar putea sugera secera Lunii la Crai nou. Imagini similare, dar mai sugestive cu Luna la ultimul Pătrar întâlnim pe vechi cruci de piatra din cimitirele din jud.Suceava fig.2.
.
Fig.2 Soarele, Luna și Ochiul divin
reprezentate pe vechi cruci de piatră din jud Suceava
și pe biserica Lunca Cernii din jud.Hunedoara (vezi mai jos)
.
Prin urmare, e posibil ca în tăblițele de la Tărtăria să se ascundă un mesaj
astronomic încă nedescifrat.
Dacă este așa, atunci tăblițele de la Tărtăria nu sunt numai prima scriere
din lume ci și primul tratat de
astronomie al omenirii.
În opinia noastră aceasta este prima carte care are trei volume în trei
pagini: lumea de sus-cerul ( discul rotund), lumea de jos ( tăblița
dreptunghiulară) și legătura între cele două lumi prin mituri și arborele cosmic (tăblița
pătrată).
Să nu uităm că astronomia este prima știință a omenirii.
Volens-nolens,
oamenii au observat și studiat mișcarea aștrilor, fazele Lunii, au creat
săptămâna, luna, anul, etc. și, înainte de a putea consemna aceste cunoștințe
pe pietre sau pe hârtie, au utilizat lutul, material la îndemâna oricui și ușor de prelucrat.
Despre tăblițele de la Tărtăria s-a scris și încă se va scrie mult de către
specialiști în știința descifrării scrierilor.
Dacă am considera că discul din
stânga din fig.3 reprezintă anul, atunci
fiecare cadran este un anotimp. Cadranul din stânga sus care conține semnul
Soarelui ar putea fi vara deoarece Soarele domină zilele de vară, iar cel din
stânga jos ar putea fi iarna, deoarece Luna se află sus pe cer și domină
nopțile de iarna și aici o putem
identifica prin cercul mititel din cupă.
Fig.3 Tăblițele dela Tărtăria
În opinia noastră, reprezentarea unui pom și a unor animale, cum este
cerbul din tăblița dreptunghiulară mică poate fi pusă în legătură cu pomul
vieții și cu unele mituri astrale în care animalele au jucat un rol deosebit.
Spre exemplu, la popoarele nordice și la indieni există constelația Cerbul, iar
la noi eclipsele sunt cauzate de vârcolacii care au cap de lup. Să fie silueta
din spatele cerbului o primă reprezentare a unui vârcolac?
Să fie întâmplător jocul caprei și al cerbului în preajma solstițiului de
iarnă?
Care este vechimea acestor jocuri
pe teritoriul țării noastre?
Un alt fapt șocant este că în
biserica din Călinești Căieni Maramureș se află o inscripție cu niște semne
misterioase, care prezintă similitudini cu unele semne de pe tăblița dreptunghiulară dela Tărtăria fig.4 b.
Fig.4 a )reprezentarea unui vârcolac
b) Inscripție din biserica Călinești - Căieni Maramureș
Analizând din alt unghi de vedere tăblițele de la Tărtăria, observăm că două
dintre ele au găuri, ceea ce sugerează ideea că erau legate cu ajutorul unor șnururi
și purtate la gât ca amulete.
Ulterior, când tehnica s-a dezvoltat și au apărut țesăturile și acul de
cusut, aceste semne au trecut pe cămăși.
După părerea noastră aplicarea lor pe haine,
în special pe cămăși, avea rol apotropaic și probabil erau
reproduse cu mare acuratețe pentru a nu le altera puterea, lucru ce a făcut posibilă dăinuirea lor în formele
inițiale până în prezent.
Iia românească este plină de
simboluri astronomice cu rol apotropaic și a fost considerată dintotdeauna ca
un obiect de mare valoare, realizată, păstrată cu sfințenie și lăsată urmașilor. Nu
de puține ori, oamenii erau înmormântați cu cea mai frumoasă cămașă pentru ca aceste simboluri să-i apere și în
viața de apoi.
De pe haine aceste simboluri au trecut și pe construcții. Că lucrurile stau așa, o dovedește un
fapt din comuna muzeu Ciocănești din județul Suceava. Aici, după al doilea
război mondial, gospodarii au început să-și
orneze casele cu motive aflate pe cămășile cusute de gospodine. Acum sute de
case, inclusiv primăria și muzeul satului
din Ciocănești sunt ornate cu astfel de motive. Accesând pe internet „
Imagini Ciocănești Suceava” observăm
că majoritatea au forme geometrice și reprezentări
astronomice: Soarele, Luna, cerul înstelat și chiar eclipsele..
Însă ornamente
asemănătoare se găsesc pe mii de case din alte localități și din alte județe, diferența
este că cele din Ciocănești, par a fi decupate de pe pânză, cu margini zimțate,
pe când celelalte au marginile linii drepte.
În fig.5 putem vedea două ornamente cu motive
solare izbitor de asemănătoare simbolurilor solare de la Tărtăria situate față
de acestea la vreo 500km și 6000 de ani...
În
Fig.5. Motivul
eclipsei de Soare vechi de 6000 de ani :
a) Corbasca jud.Bacău,
b) Sf.Ilie jud. Suceava
Revenind la ornamentele de pe casele din satele noastre, țăranii zilelor
noastre nu au avut în faţă modelul
tăbliţelor de la Tărtăria atunci când şi-au ornat casele, ei le-au preluat de-a
lungul timpului de la o generaţie la
alta şi le-au tot îmbogăţit și uneori alterat încât, în prezent, cu greu poate cineva
să spună că, ceea ce pare a fi un buchet de flori, un
spic de grâu sau o cruce frumos
impodobită, reprezintă, de fapt, o eclipsă de Soare fig.6.
Iniţial, aceste simboluri aşezate pe
case sau pe diverse obiecte aveau atât rol artistic, dar mai ales apotropaic, împotriva
spiritelor rele. În comuna Corbasca din jud. Bacău le-am întilnit aşezate la
colţul caselor, păstrând o veche
tradiţie de protecţie de duhuri rele de jur împrejurul locuinței.
După apariţia creştinismului, simbolul
protector a devenit crucea, dar aceasta este o transformare a reprezentării
Soarelui, care initial era un disc, apoi un disc cu cruce in centru, apoi un
disc mai mic cu brațele crucii în exterior, după care, discul s-a tot micşorat
şi a rămas numai crucea care, asemănător, se aşează pe locuinte.
Cruce în
casă, cruce pe masă, cruce la patru colţuri de casă se spune într-o rugăcine creștină pe care
personal am auzit-o de la mama și de la bunica.
Interesantă este creştinarea simbolului de la Tărtăia care seamănă cu ideograma
chinezească pentru “duminică” căruia
acum i s-au adăugat două cruciuliţe la capete.
Aspecte detaliate
pot fi văzute în posterul din fig.9.
Fig.6 Reprezentări stilizate ale eclipselor de
Soare pe case din România
Fascinat de frumusețea acestor ornamente pe casele
oamenilor, m-am hotărât să
abordez în cadrul Observatorului
astronomic din Suceava o cercetare de
etnoastronomie având ca temă ornamentica astronomică în arhitectura
tradițională românească.
După trei decenii, această muncă s-a finalizat prin:
- „Soarele şi
eclipsele de Soare în ornamentica arhitecturală din Judetul Suceava” articol
publicat în Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei, Anul III, Nr.3, 2001
- prezentarea unei expoziţii pe această temă la A II-a Conferinţă
Internatională despre Eclipsele de Soare (SEC 2004), Milton Keynes, UK
- prezentarea la
Simpozionul Rolul Astronomiei în Cultură
şi Civilizaţie organizat la Paris de către UAI
(Uniunea Astronomică Internatională) şi UNESCO în perioada 19-23
ianuraie 2009 a unui poster intitulat
The Sun and solar eclipses in traditional
Romanian ornamental patterns .
Proceedingul acestui simpozion în care se găseşte şi lucrarea noastră a fost
editat la Cambrige University Press ( în varianta electronică la adresa
- „Soarele şi
eclipsele reprezentate în arhitectura tradiţională din România” în cartea Astronomia pentru toţi , Sibiu, 2010,
lucrare editată cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural National
-publicarea unui calendar de perete pentru anul 2011
intitulat
„Soarele în ornamentica din Bucovina”, și
a unuia asemănător pentru anul 2012
Alături de aceastea, cu ocazia unor expediții
științifice astronomice la care am luat
parte in diverse locuri din lume ( Anglia, Ins.Borneo,Turcia, Italia,
China, Ins.Maldive) am luat cu mine
întotdeauna o expoziţie itinerantă de
fotografii color intitulată
„Soarele şi eclipsele de Soare în
ornamnetica traditională din România”.
Peste tot această expoziţie s-a bucurat de un interes deosebit, fie
datorită faptului că în cultura popoarelor respective aceste motive nu
reprezintă o diversitate atât de mare ca la noi sau, aşa cum este în ţările
industrializate, acestea au dispărut în decursul timpului ca o consecinţă a procesului de urbanizare.
Fig 7. Doi ”verișori” indo-europeni
participanți la Solar Eclipse Conference
SEC 2011, New Delhi India alături de expozițía Motivul eclipsei de soare
pe case din Județul Suceava-Romania. În
dreapta autorul în costum național românesc cu motive solare.
Din păcate și la noi în prezent, datorită ritmului alert de modernizare a
locuinţelor oamenilor care, fie îşi construiesc case noi, fie acoperă pereţii caselor cu diverse materiale izolante,
numărul ornamentelor astronomice din satele bucovinene și din întreaga țară se micşorează îngrijorător de alarmant. Oamenii
nu sunt conştienţi de valoarea acestor ornamente care fac parte din patrimoniul
arhitectural național și chiar universal.
Pe de altă parte, nu avem o legislatie care să protejeze arhitectura şi
ornamentica traditională. Deși, când se construiește o casă nouă, în avizul
care se obține de la primărie, se specifică să respecte arhitectura tradițională,
nimeni nu face acest lucru, inclusiv funcționarii care trebuie să verifice. Ca
atare, prin satele bucovinene și nu numai, în locul caselor traditionale frumos
ornate, cochete, practice şi cu bun gust, unele adevărate temple solare, au
apărut nişte monstruozităţi arhitectonice care zgârie privirea trecătorului prin forma
şi culorile ţipătoare.
Fig.8 Casă tărănescă”templu solar” din Comănești
jud.Suceava
De aceea, pentru a face cunoscut şi generaţiilor viitoare acest patrimoniu care în câţiva ani nu va mai exista, prin acest articol trag un semnal de alarmă și
vin cu propunerea de a aborda o cercetare etnoastronomică amplă care să se finalizeze
prin:
- realizarea unui inventar și a unei
fototeci, editarea unor albume pe diferite zone etnografice
- realizarea unui site
- organizarea unor trasee etnoastronomice incluse în ofertele turistice
- organizarea unor expoziţii permanente
la planetariile și observatoarele astronomice din țară
- editarea unor calendare, pliante şi broşuri, prezentarea in mass-media şi
la diverse activităţi ştiinţifice
naţionale şi internaţionale
- informarea și conștientizarea proprietarilor despre valoarea inestimabilă a acestor
ornamente străvechi, scutirea de impozite a proprietarilor care păstrează
aceste ornamente și așezarea uneor plăcuțe cu inscripția ornament arhitectonic
de importanță națională.etc.
Spre surpinderea noastră, frecventa acestor motive este deosebit de mare în
județul Suceava și în împrejurimi în comparaţie cu restul teritoriului țării.
La fel de surprinzător este faptul că, din observațiile făcute ocazional la
popoarele vecine nouă sau chiar de mai
departe, nu am găsit nicăieri, pe case, motive asemănătoare tăblițelor de la
Tărtăria și în special motivul
eclipselor. Această ”fosilă vie” a artei neolitice de pe teritoriul
țării noastre, specifică poporului
nostru, ar trebui să devină un brend de
țară în locul unui fals mit cu vampiri străin poporului nostru!
Din ce s-au insiprat românii când au
creat astfel de ornamente a căror
matrice a stat îngropată în pământ timp de șase milenii?
Faptul că aceste ornamente apar numai într-un areal geografic care include
Tărtăria dovedește continuitatea neîntreruptă și legătura de sânge a populației
din această zonă.
Pe de altă parte, nu este întâmplător faptul că, în apropiere de Tărtăria,
la Sarmisegetuza Regia, se găsește acel complex de sanctuare - calendar, care,
practic, a fost un complex astronomic. Ori, pentru a construi așa ceva,
au fost necesare cunoștințe solide de astronomie care nu au putut apărea din
senin și nu le-a putut stăpâni un singur om, au trebuit să existe zeci de
inițiați, formați într-o școală de astronomie. Probabil că astronomii daci,
precum astronomii zilelor noastre, erau
specializați în diferite ramuri ale astronomiei, pe care le regăsim în
diversitatea construcțiilor respective. Din câte cunosc, nicăieri în lume nu
există alt observator astronomic antic cu atâtea construcții distincte.
Unul dintre acești inițiați a fost Deceneu, despre care scriitorul antic Jordanes nota: ”Deceneu i-a învățat pe daci cele 12 semne
ale zodiacului; cum crește și descrește fața Lunii; cu cât globul încins al
Soarelui depășește în mărime planeta noastră terestră; numele a 346 de stele și
sub ce nume lunecă ele dela răsărit la apus pe bolta cerească” , iar
Strabon consemna că Zalmoxix învățase dela Pitagora unele științe ale cerului.
Dacă Zalmoxis și Deceneu s-au inițiat în Egipt cu siguranță au studiat în
vestita bibliotecă din Alexandria și au adus în Dacia multe lucruri intersante.
Spre exemplu, pe costumele naționale bărbătești din Țara Moților și nu
numai se întâlnește cusut semnul solar
dătător de viață pe care vechii egipteni
îl purtau la gât ca amulete fig.8.
Cum au ajuns aceste semne pe cămășile ardelenilor ?
Fig.9 Simbolul egiptean al Soarelui
dătător de viață pe cămășile daco-românilor.
Intrucât în acele vremuri știința era strâns împletită cu religia, acest
centru de meditație și studiu a fost
plasat în munți, departe de lume. În mod asemănător în Evul Mediu românesc,
mănăstirile și școlile care funcționau pe lângă acestea, au fost construite în
munți, departe de lume.
Cu siguranță că și înaintea acestui centru
astronomic din piatră, a existat altul, sau altele mai mici, din lemn, fiindcă nu
s-a putut trece direct de la astronomia de pe tăblițele de lut la construcții din piatră.
Ca o concluzie putem spune că simbolurile dela Tărtăria au trevaresat
istoria mii de ani până în zilele
noastre influențând astronomia dacilor și creația populară românească.
În fig.10 este prezentat un poster care redă succint câteva aspecte privind
ornamentica cu motive astronomice în creația populară românească.
Fig.10. Soarele și eclipsele de Soare în
ornamentica tradițională românească, poster
prezentat la Paris,la sediul UNESCO , cu ocazia deschiderii Anului
Astronomic International 2009.
Imagini în detaliu ale posterului din fig 10 pot fi obținute dacă se
accesează pe internet boletincientec
enero 2009 olenici . Dupa
deschiderea paginii, în partea de jos se accesează adresa:
Cititorii interesați de ornamentica
astronomică mai pot accesa pe internet și alte cuvinte cheie precum: mitologie
solară, ornamente solare, eclipsele în mitologie etc.
Dimitrie Olenici
Universitatea Stefan cel Mare Suceava
Observatorul Astronomic-Planetariu
dimitrieolenici@hotmail.com
Multumiri domnului Dimitrie Olenici pentru că mi-a oferit acest material spre publicare. Munca domniei sale este una extraordinar de importantă în dovedirea continuității noastre pe aceste meleaguri!!!
Cu prețuire, Daniel Roxin
2 comentarii:
Extrem de bine argumentat. Ma voi duce la sursele directe. Multumim dlui cercetator (materiale unice, trebuie raspindite) si dlui Roxin.
Pe tablitele de la Tartaria sa fie doar cateva elemente decorative... simboluri solare ( lunare) sau avem de-a face cu o scriere? Daca sunt doar simboluri inseamna ca tablitele aveau functia de pandantiv, daca este o scriere trebuie sa aiba si un mesaj. Cine il va descifra folosind celelalte doua scrieri inrudite?
Trimiteți un comentariu