sâmbătă, 28 februarie 2015

Minele… dacice de AUR de la Roșia Montană. Despre falsificarea istoriei!!!


Nota mea introductivă (Daniel Roxin): În anul 2013 am vizitat minele de la Roșia Montană și am făcut filmări în interiorul lor. Sunt impresionante! În același timp, simți imprimată în pereți suferința uriașă prin care au trecut sclavii puși să muncească aici, până la moartea prin epuizare, de Imperiul Roman… Mi s-a relatat că dovezile arată că mulți dintre sclavi (prizonieri) nu mai ieșeau niciodată din mină – acolo munceau, acolo mâncau, acolo dormeau și apoi o luau de la capăt pentru ca Roma să își poată finanța campaniile militare, destrăbălarea elitelor și toate excesele la care se deda.


Ei bine, în acea vizită făcută la minele de la Roșia Montană mi s-au arătat locuri și imagini foto cu intrări de mină despre care specialiștii din zonă au spus că sunt cu siguranță urme ale mineritului dacic, minele romane fiind realizate peste minele dacice, în continuarea acestora sau, prin dezvoltarea exploatării, în zonele de lângă minele dacice. Alte intrări ale unor galerii par să fie abandonate încă înainte de venirea romanilor, filonul fiind epuizat și ne mai prezentând interes pentru continuarea exploatării…

Desigur, promotorii falsului istoric, caraghioșii care pretindeau în mod tâmp că dacii nu știau să prelucreze aurul (în pofida tuturor dovezilor și a izvoarelor antice care contraziceau aceasta) nu puteau să accepte că la Roșia Montană ar fi putut să fie mine dacice. Așa că le-au făcut pe toate romane. De ce? Pentru că libelulă! :)


După cum reiese dintr-un articol publicat pe enational, și specialiștii străini veniți să investigheze minele de la Roșia Montană au ajuns la aceeași concluzie: aici au fost mai întâi mine dacice. Citiți mai jos:

rosia montana 4
“Incepand  cu 1999, la Rosia Montana a cercetat o echipa de arheologi si specialisti francezi de la Centre National de la Recherche Scientifique, de la Unite Toulousaine d’Archeologie et d’ Histoire (UTAH) si de la Universitatea ”Le Mirail”, plus geologi de la Universitatea Tehnica Babes Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Munchen. La UTAH exista un departament de arheologie miniera, foarte avansat ca metode de cercetare. Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele ”Alburnus Maior”.

rosia montana 2


Conform acestor specialisti, „stilul monumentelor epigrafice este unic, specific pentru Rosia Montana”. Este vorba de simboluri stravechi, folosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri. Dar concluzia care ii da peste cap pe „academicieni” este urmatoarea: ”In opinia noastra, este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata, apoi in subteran. Nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci.

rosia montana 5


De fapt, dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele, nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului, pentru care sunt sapate nise in pereti. Inainte se foloseau bete de lemn pentru iluminat. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana, atat la Tarina, cat si la Carnic, in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana.

rosia montana 3


Apoi, dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere, s-au reluat lucrarile deja sapate in epoca preromana si vor fi fost date in utilizarea probabila a acelorasi familii de mineri indigeni. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa-si deschida santierele lor in aceeasi maniera de abataj atat de caracteristica, cu proportii regulate, calibrate si foarte geometrice, probabil o tehnica miniera dacica”. Si atunci, cum sa nu ne infurie acordarea degrevarii arheologice si reclama in care se spune ca „Rosia Montana are nevoie de bani pentru conservarea galeriilor romane”?!

Adina Mutar


Sursa: http://www.enational.ro/dezvaluiri/romania-mea/tablitele-cerate-de-la-rosia-montana-un-tezaur-al-europei-49380.html/

4 comentarii:

goad goad spunea...

Un articol interesant : celții vorbeau romanește ?!
Numele istoricului britanic descoperit de B.P. Hașdeu și Samuil Kölescri este John Chamberlayne (1666-1723), scriitor, traducător și membru al Societății Regale. Lucrarea sa, în care a fost descoperită rugăciunea „Tatăl nostru” în limba celtă, se numește „Oratio Dominica In Diversas Omnium Fere Gentium Linguas Versa Et Propriis Cujusque Linguae Characteribus Expressa” și a fost publicată la Amsterdam, în 1715

http://www.stiripesurse.ro/rugaciunea-tatal-nostru-in-celta-seamana-uluitor-de-mult-cu-versiunea-in-romana_948440.html

goad goad spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Anonim spunea...

Ce semnifica „libelula”in text?:)

Daniel Roxin spunea...

Nimic. E o ironie...