Călătorind prin ţară - curiozităţi şi superlative româneşti

Călătorind încolo şi încoace prin România, fiecare dintre noi am lăsat în urmă multe locuri nevăzute şi încă multe alte lucruri neştiute. Cât de greu poate fi să cunoşti o ţară de 240.000 km², cu 20 de milioane de locuitori, 260 de oraşe, 2700 de comune, 900 km de munţi, 18.000 de biserici, mii de ani de istorie neîntreruptă şi un şir nesfârşit de poveşti despre toţi şi despre toate acestea, e de la sine înţeles. 

De aceea, între peregrinările obişnuite şi destinaţiile plănuite, ar mai râmâne loc oricând pentru câteva rânduri despre curiozităţi şi superlative româneşti, scrie descoperă.ro.

• 85 de lacuri glaciare oglindesc înălţimile colţuroase ale Munţilor Retezat, în cel mai impresionant parc naţional montan al României. Vestigii ale perioadei de glaciaţiune cuaternară, căldările de la 2000 de metri au pierdut urma gheţarilor de odinioară în adâncimile tăurilor cu unde sclipitoare. Cel mai mare iezer glaciar este Bucura, cu un luciu de apă de 11 ha, iar cel mai adânc lac glaciar din România este Zănoaga – 29 de metri, din acelaşi Retezat.

• Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” din Piaţa Mică a Sibiului deţine în colecţia sa o mumie cu sarcofag, având o vechime de peste 2000 de ani. Piesa, donată în 1907 de consulul Hermann von Hannenheim, stă la loc de cinste alături de arcuri şi săgeţi, tolbe, vase, bijuterii, statuete antropomorfe, monede şi multe alte obiecte ce au fost luate ca amintire de neobositul călător şi negustor Franz Binder. Alte asemenea „suveniruri” de preţ adunate de prin toate colţurile lumii au ajuns în muzeu datorită generozităţii colecţionarilor sau a exploratorilor pasionaţi.

• într-unul dintre cele mai vechi aşezăminte monastice din ţară, Mânăstirea Hodoş-Bodrog (jud.Arad), deasupra uşii de intrare în biserică, dar pe dinăuntru, se găseşte o casetă din lemn cu vitrină, păstrând coarnele taurului din legendă. Povestea spune că animalul a lovit o movilă, dând la iveală Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Pe locul respectiv, credincioşii au ridicat prima mânăstire, atestată documentar în 1177. În biserică se poate vedea icoana cea sfântă, păstrată intactă secole de-a rândul.

•  între localităţile Eşelniţa şi Dubova, într-un perete stâncos pe malul Dunării a fost cioplită cea mai înaltă sculptură din piatră a Europei: chipul regelui Decebal. Localizarea ei aici nu e întâmplătoare. Vis-a-vis, pe malul sărbesc, se află Tabula Traiana, o placă veche de 2000 de ani ce aminteşte de campaniile militare ale lui Traian în Dacia şi de victoriile romanilor. Figura lui Decebal măsoară 55 de metri înălţime şi 25 lungime, în timp ce inscripţiile în latină au fost gravate pe o suprafaţă din piatră de 1,74 metri înălţime şi 4 metri lungime.

 

• Mânăstirea Frăsinei (comuna Muereasca, jud. Vâlcea) permite accesul doar bărbaţilor, fiind singurul aşezământ ortodox din România în care se respectă avatonul, adică o hotărâre care interzice prezenţa femeilor în incintă.

•  în adâncul Peşterii Scărişoara (jud. Alba) se află cel mai mare gheţar subteran din România, un bloc uriaş de gheaţă cu volum de 80.000 m³. În fiecare an, un strat se topeşte, iar un altul se depune, modelând totodată şi siluetele stalagmitelor îngheţate.

• la Mândruloc, în judeţul Arad, o suprafaţă de trei hectare este rezervată celui mai mare rozariu din România, adică o grădină imensă cu 1800 de soiuri de trandafiri, care se integrează în Parcul dendro-floricol Eutopia Gardens. În luna iunie, când trandafirii izbucnesc în prea multă frumuseţe, e timpul cel mai potrivit pentru admirarea petalelor gingaşe, dăruite cu cele mai intense nuanţe de culoare.

• seamănă cu un canion roşiatic rătăcit între vârfurile împădurite ale Munţilor Padiş-Scărişoara (jud. Bihor, lângă localitatea Vârtop): e Groapa Ruginoasă, o eroziune masivă a straturilor de cuarţite şi argile, produsă de apele torenţiale. Monumentul natural, de un colorit aparte, are un diametru de 600 de metri şi o adâncime de 100 de metri. O structură geologică la fel de spectaculoasă se află lângă Sebeş (jud.Alba), unde un perete înalt de argilă şi gresie e sculptat de ape într-o dantelărie unicat: Râpa Roşie.

• cea mai înalta construcţie din lemn a României este biserica din incinta Mânăstirii Bârsana de pe Valea Izei, din Maramureş. Mai mult, se numără printre primele şi la nivel european. Vârful turlei atinge înălţimea de 57 de metri.

Sursa: http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/11662547-calatorind-prin-tara-curiozitati-si-superlative-romanesti