luni, 23 iunie 2014

Descoperire senzațională într-unul din misterioasele discuri uriașe de la Seimeni: un inel din bronz care conține simboluri prezente și în cultura Turdaș Vincha!!!


Acum o săptămână, unul dintre prietenii și colaboratorii noștri, Pintilie Ștefan Cristian, un detectorist care a fost prezent ca voluntar și pe șantierul arheologic de la Oțeleni, Iași (șantier susținut financiar de Asociația Geto Dacii), a făcut o descoperire excepțională...


Inelul din bronz descoperit la Seimeni



Crstian Pintilie
Povestea începe însă în anul 2010 când același Cristian Pintilie detectează prin satelit un complex uriaș de discuri ascunse în pământ, la Seimeni, în județul Constanța. Spectaculozitatea imaginilor prezentate de Cristian Pintilie pe Internet a stârnit multă emoție, a creat contextul lansării a diverse teorii vis-a-vis de ce ar putea să fie acolo și, bineînțeles, multe contestații de la pretinși "specialiști atoatecunoscători" care s-au jurat pe roșu că acele discuri nu pot să fie altceva decât bazine de combustibil, părăsite după unul dintre cele două războaie mondiale.





Vedere din satelit cu localizarea discurilor


Ceea ce este cert e faptul că, deși au mai fost discuții între arheologi pe acest subiect, niciun specialist nu s-a obosit să dea o fugă până acolo să vadă despre ce este vorba.

A făcut-o însă Cristian Pintilie duminica trecută iar descoperirile lui vor scrie istorie, cu siguranță!

Cristian și fiul său cel mic
Plecat cu familia în zona Seimeni, a hotărât să facă și o scurtă investigație în aceste discuri neluate în seamă de lumea științifică și surpriză: oriunde a săpat, la 10-15 cm adâncime, a descoperit ceramică străveche, vetre de foc, amfore, bucăți de metal cu aspect de topitură - posibil din staniu sau cositor... Și cum nimic nu este întâmplător, primul lucru pe care l-a scos la lumină, la prima detecție cu aparatul (ca și cum l-ar fi așteptat de milenii pe Cristian!), a fost un inel sigilar din bronz care are incizate două simboluri identice cu semne din cultura Turdaș-Vincha, o cultură veche de 7.500 de ani. Mai mult decât atât, unul dintre simboluri seamănă bine și cu un simbol prezent pe plăcuțele de la Tărtăria.

Conform primelor investigații, discurile au peste 20 de metri în diametru și se arată a fi locuințe, unele poate temple sau având o altfel de întrebuințare...


Soția și fiul lui Cristian Pintilie
Descoperirea este una excepțională pentru că ne vorbește despre o continuitate a simbolurilor pe o perioadă de mii de ani. Dincolo de toate, locul în sine se arată a fi unul excepțional pentru că dacă acest arheolog amator, care și-a obținut autorizația de detecție acum trei luni (!!!), a reușit ca în doar  câteva ore dintr-o după masă de duminică să descopere așa ceva, ceea ce s-ar putea descoperi acolo în urma unei investigații arheologice sistematice, de anvergură, ar putea să aducă la lumină lucruri capabile să schimbe perspectiva istorică asupra unei anumite perioade sau a unui loc, sau cel puțin să o îmbogățească cu noi informații.


Câteva dintre lucrurile descoperite - inelul, o amforă și alte bucăți de ceramică au fost duse la Muzeul Național de Istorie din București unde au fost predate domnului Șerban Constantinescu de la secția patrimoniu a muzeului. Restul au fost acoperite cu pământ pentru a fi cercetate de arheologi chiar în sit. Care este perioada cărora le aparțin aceste artefacte rămâne să aflăm de la specialiști...

Ceramică de 2-3 cm grosime

Acum, ceea ce este foarte important este protejarea acestui obiectiv arheologic de traficanții de artefacte care ar putea fi tentați să meargă acolo și să sape. Acestor nemernici care ne fură istoria nu trebuie să li se dea posibilitatea să o facă. De aceea fac apel la Autoritățile Statului Român să ia inițiativa și să protejeze de jaf acest obiectiv arheologic. De altfel, în zilele următoare voi face câteva demersuri directe către autoritățile locale pentru a le atrage atenția și a le determina să se implice în protejarea acestui obicetiv.


De asemena, în contextul în care Ministerul Culturii nu alocă în acest an bani pentru cercetarea arheologică, rămâne în sarcina mediului privat implicarea în susținerea financiară a cercetării de la Seimeni pe care o găsesc una de maximă urgență și importanță.

Cositor sau staniu cu aspect de topitură

Cei care doresc să participe în vreu fel sau altul la efortul nostru de cercetare istorică vor găsi aici mai multe informații despre modul în care o vor putea face: http://www.geto-dacii.ro/

În final îi mulțumesc foarte mult lui Cristian Pintilie pentru implicare și pasiunea lui, cea care a dus la această descoperire. Sunt sigur că multe alte descoperiri de excepție ne așteaptă acolo, la Seimeni. 

Pentru mai multe informații despre discurile uriașe de la Seimeni puteți vizita și siteul creat de Cristian, special în acest sens: https://sites.google.com/site/seimenisatdinneolitic/studierea-sitului

Daniel Roxin

Foto: Cristian Pintilie


6 comentarii:

gheorghe mariana spunea...

Multumim lui Daniel pentru informarea asidua si , mai ales, pentru ca nu ne lasa sa ne pierdem speranta ca adevarul cel mare despre noi va iesi pana la urma la iveala cu toata opozitia unora.

Anonim spunea...

Intreb si eu: Am vazut ca nu mai colaborati cu prietenul dvs. V.Roman,de ce?

Sorin Ghiordunescu spunea...

Ar fi excelent sa se implice o universitate de prestigiu din tara. Cred ca trebuie in primul rand instituit un perimetru protejat cu un sistem de supraveghere video si gard. Poate cu ceva sponsorizari pot fi stimulate echipe de arheologi. Pentru asta nu se pot obtine fonduri europene ?

Unknown spunea...

Felicitari Sorin.
Cred ca numai cu ajutorul
" unicilor" vor mai putea iesi la iveala adevaruri ascunse. Nu vezi ca nici macar nu vor sa readuca la lumina adevarul istoric despre tara noastra. Te felicit si voi urmari cu interes urmatoarele miscari in zona cu pricina. Liviu

Anonim spunea...

Din relatarile unui localnic pe tumulul aflat pe locatia respectiva a existat un cuptor de var ce apartinea C.A.P.-ului.Acolo se gaseste din abundenta arsura sau zgura;nu se stie in ce masura a fost deranjat tumulul.In perioadele fara vegetatie se pot observa fragmente ceramice de mici dimensiuni raspandite peste tot.Toamna trecuta intr-un disc erau cantonate cateva oite;sper ca acum acest lucru nu va mai fi posibil.

gabi spunea...

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta stie foarte bine despre discurile de la Seimeni, de ani de zile, dar nu au bani alocati pentru sapaturi si cercetari - declaratie recenta de la muzeografi, care au vazut ca s-au facut gauri de sapaturi acolo si sunt foarte suparati. Sunt totodata reticenti fata de folosirea unor detectoristi voluntari la fata locului si dau vina pe legea permisiva, care arheologilor le cere anumite autorizatii pentru a detecta la sit, pe cand detectoristilor amatori le cere mult mai putin. De aici reticenta si suspiciunile - unele fiind pe buna dreptate. Corect ar fi ca cele doua parti sa sada la aceeasi masa, de vreme ce interesul comun e istoria Romaniei (acolo unde exista acest interes general, nu cel personal).