duminică, 3 iulie 2011

O poveste cu tâlc de o mare profunzime

Povestea picăturii

A fost odată ca niciodată un discipol care îl întrebă pe maestrul său:
- Care este lucrul ce mă separă de adevăr ?
Maestrul îi spuse:
- Nu eşti singurul care este separat de adevăr, mai sunt şi alţii. Îţi voi spune douăsprezece povestioare care îţi vor părea simple dar care sunt pline de înţelesuri adânci. Trebuie să meditezi asupra acestora tot timpul.

Prima poveste:

A fost odată ca niciodată o picătură într-un Ocean ce spunea că nu există Ocean. Tot astfel se întâmplă cu mulţi oameni. Trăiesc înlăuntrul lui Dumnezeu şi spun că nu există Dumnezeu. 

A doua poveste:

"Vreau să fiu liberă" spuse picătura de apă din mijlocul Oceanului; şi oceanul, în compasiunea sa, a ridicat-o la suprafaţă.
"Vreau să fiu liberă" spuse din nou picătura de apă şi soarele, auzindu-i glasul, o aşeză într-un nor.
"Vreau să fiu liberă" spuse picătura încă o dată şi norul o eliberă, iar aceasta căzu din nou în Ocean. 

A treia poveste:

O picătură deveni foarte intelectuală şi mândră de erudiţia ei. Deşi trăia mai departe în Ocean, ea nu mai aparţinea Oceanului; deşi era înconjurată de miliarde de alte picături se simţea singură şi neînţeleasă.

A patra poveste:

" Nici o picătură nu este cu adevărat valoroasă. Viaţa unei picături este inutilă." spuse picătura din mijlocul Oceanului. 

A cincea poveste:

"Fără nici o îndoială, există un lucru de care mi-am dat seama: eu sunt mai importantă decât oceanul!" spuse picătura din ocean. 

A şasea poveste:

"Nu voi putea niciodata să ajung la Ocean" spuse picătura din Ocean. 

A şaptea poveste:

"Oh, ce-mi pasă mie de Ocean?!" spuse picătura din Ocean. 

A opta poveste:

Era odată o picătură care-şi regreta soarta. La urma urmei, ea era în mijlocul Oceanului şi nu ştia nimic despre Ocean.

A noua poveste:

O picătură din Ocean chemă toate celelalte picături să i se alăture pentru a se răscula împotriva Oceanului.

A zecea poveste:

"Prin puterea cu care am fost investită" spuse picătura din Ocean, "prin puterea cu care am fost investită, de astăzi sunteţi excluse din Ocean!" 

A unsprezecea poveste:

"Tu te afli în mijlocul iubirii mele" îi spuse Oceanul picăturii de apă. Dar picătura nu auzi Oceanul pentru că era plină de iubire pentru altă picătură. 

A doisprezecea poveste:

"Dacă aş putea cuprinde fiecare picătură cu dragostea mea atunci aş deveni Oceanul", gândi o picătură. Cum gândi aceasta, picătura începu să reverse dragostea sa asupra tuturor picăturilor, pe rând. Dar era o picătură care îi făcuse un mare rău şi, cu toate că era capabilă de o mare iubire, picătura nu putu să o ierte. Şi pentru că nu putu să-şi reverse dragostea sa asupra acesteia nu putu să devină Oceanul...

După ce ascultă toate aceste povestiri cu tâlc, discipolul îl întrebă pe maestrul său:
- A existat vreodată o picătură care a devenit Oceanul ?

Şi maestrul îi spuse ultima sa poveste:

Era odată o picătură care căuta Pacea Oceanului, ce căuta Profunzimea Oceanului. Dorinţa îi era mare şi puterea de iertare îi era la fel de mare. Văzându-i aspiraţia, Oceanul îi spuse:
- Tu şi cu mine suntem una!
Şi Oceanul îşi deschise larg braţele şi îmbrăţişă picătura, şi tot ce aparţinea Oceanului deveni şi al picăturii. Ea se pătrunse de pacea Oceanului, se întinse pe toată suprafaţa Oceanului şi prin profunzimea sa deveni salvarea lumii.

Privindu-şi discipolul, Maestrul îi spuse:
- Află astfel, o, ucenicule, că Oceanul este plin de iubire pentru cei ce-l iubesc şi că-i primeşte în măreţia sa pe cei ce o doresc cu adevărat.
- Dar ce se va întâmpla dacă o astfel de picătură devine murdară? întrebă discipolul.
Maestrul râse din toata inima:
- O picătură nu poate deveni atât de murdară încât oceanul să nu o poată curăţa.

Text primit pe e-mail

13 comentarii:

Tamy spunea...

Superb, te citesc de mai mult timp si imi place ceea ce scrii. Fiind la inceput, incerc sa invat de la cei mai buni. Te-am daugat si in blogul meu. Poate printre picaturi de timp sa iti dai si o parere despre blogul meu. Multumesc.

:) spunea...

superb! :)

Anonim spunea...

V-as ruga sa fiti foarte atenti la mesajul acestei rugaciuni, este poate cea mai frumoasa rugaciune pe care a dat-o crestin-ortodoxia !!!
RUGA DE IUBIRE
” Oriunde ai fi, iti spune DOMNUL : -acum spre tine mana mea o intind.
De cand te-am plamadit in pantecele mamei tale, nu am incetat sa te chem la Mine… Dar cuvintele mele soptite, adesea nu le-ai auzit, si mai ales niciodata nu mi-ai deschis inima ta… Iata, chiar si acum inca vin catre tine. Doresc inca sa-ti mai vorbesc… in adancul inimii, in ascuns in taina. SI imi voi apropia foarte mult gura de urechea ta si asculta ceea ce buzele mele doresc sa murmure pentru tine : -EU SUNT IUBIREA…DOMNUL TAU. IUBIREA pe care o cauti ata de mult si dupa care tanjesti…si vreau a-ti spune : -Doresti tu oare intru viata iubirii sa intrii ??? Doresti tu oare sa devii altceva decat ceea ce ai fost pana acum … o fiinta plamadita din pamant si lumina, care insa a obosit orbecaind prin intuneric cautand cararea spre Lumina ??? Atunci, asculta ceea ce Iubirea mea doreste sa-ti spuna… : – Copilul meu, tu nu ai stiut pana acum ceea ce esti. Tu nu te-ai cunoscut inca … nu te-ai cunoscut ca rod al iubirii mele.
Trezeste-te copilul meu din acest somn cu vise urate…!!! Tu nu vezi din tine insuti decat esecurile, infrangerile, caderile, murdariile si umilintele care te-au ingenuncheat.
Nu acestea este adevarul tau cel mai adanc !!! In spatele tuturor acestor pacate, nesocotinte si cusururi, EU INSUMI TE VAD.
TE vad si te iubesc, caci in adanc dincolo de acestea eu vad altceva, ceva care inca mai traieste… Mastile triste pe care le porti, si care crezi ca iti vor aduce fericirea… nu pot sa te ascunda de Mine.
Eu te urmez acolo unde nimeni nu te-a urmat vreodata.
Asculta. Stai o clipa locului si asculta. Nimeni nu te poate intelege cu adevarat … doar eu te cunosc , pentru ca te-am zidit si mi-am pus acolo chipul meu. Mi-e tare dor sa-mi regasesc chipul… Lasa-ma sa-l privesc asa cum e …, insangerat. EU i-l voi sterge si-l voi saruta. Atunci lumina se va odihni iarasi in ochii tai.
Este adevarat, copilul meu, ca nu doresti altceva decat Iubirea ???
cu adevarat doresti sa iubesti si sa fii iubit ??? Si atunci… de ce ma alungi si de ce nu ma bagi in seama ??? Sarman copil… esti singur si ranit, cazut in tina lumii.
Cine oare te va gasi pentru a te salva, pentru a te iubii, daca nu EU IUBIREA INSASI !!!
Sa stii ca IUBIREA nu moare niciodata, e vesnica … si invesniceste pe toti cei care o primesc. IUBIREA sta ca un cersetor la poarta ta … si neincetat asteapta.
Chiar in aceasta clipa IUBIREA doreste sa-ti treaca pragul inimii !!! Las-o sa te cuprinda in brate si sa te mangaie… caci esti atat de iubit, copilul meu drag.
Vei refuza tu oare ??? Vei fugi oare din nou ca un strain ??? Nu-ti fie frica. Doresc atat de mult sa cinez impreuna cu tine … sa-ti dezvalui taina : – TE IUBESC ATAT DE MULT CACI TU PENTRU MINE NU VEI MURII NICIODATA !!! ”
din cugetarile unui smerit monah al Bisericii Rasaritului
Acel maestru din poveste nu este un maestru adevarat poate ca este doar un invatator, dar nu un maestru ...Un Maestru nu va spune "ca oceanul este plin de iubire pt cei cel iubesc... " deja zice ca oceanul are preferinte ...:))))
EL va spune doar ca PICATURA ESTE INSASI OCEANUL si OCEANUL ESTE INSASI PICATURA nu exista nicioseparare ... OCEANUL NU ESTE PLIN DE IUBIRE ci ESTE INSASI IUBIREA
nelu_nnn

shakuka spunea...

Absolut superb....una dintre cele mai frumoase parabole...pot s-o preiau pe blogul meu?

Daniel Roxin spunea...

Sigur ca da, ia-o pe blogul tau! :)
Pentru nelu_nnn - foarte frumoasa "Ruga de iubire"

shakuka spunea...

:) nelu_nnn o vede puternic ortodoxă, eu o văd puternic sufită ... anyway one of the bests

shakuka spunea...

te rog sa stergi ultimul comentariu al meu,ma referisem la povestea cu picaturile.scuze

dan spunea...

Consider ca pe picatura nu o poate SPALA nimeni doar ea singura se poate spala./..

aura spunea...

fiecare picatura este foarte importanta si mai ales si dupa mine cea mai importanta: numai toate picaturile impreuna fac oceanul... we are all one...

Anonim spunea...

Mda ... rugaciunea nu este nici ortodoxa nici sufita ... daca stii sa privesti la continut atunci ignori ambalajul pt ca este irelevant ...dar daca incepi sa te uiti la ambalaj atunci ai toate sansele sa pierzi din vedere continutul ... de fapt lucrul cel mai important iti va aluneca printre degete... daca vezi o tufa de trandafiri in curtea bisericii si incepi sa spui: - Uite o tufa de trandafiri crestin-ortodoxa!!! asta inseamna ca ai ceva probleme ...:)))))
Si in legatura cu acest articol, relatia PICATURA - OCEAN eu o vad altfel fata de cum este expusa aici...povestile de mai jos nu spun mare lucru si chiar dau unele confuzii dupa parerea mea, dovada sunt chiar comenturile.
In realitate nu exista nicio picatura ... exista doar oceanul ... picatura este oceanul ...daca examinezi picatura vei vedea ca in esenta contine tot ce contine si oceanul nimic mai mult nimic mai putin ... PICATURA este modaitatea prin care OCEANUL face calatoria de explorare a existentei ... Oceanul pleaca hoinarand prin lume si asta o poate face doar sub forma de picatura ... si atunci cand calatoreste poate sa uite cine este si de unde vine, poate crede ca este separat, poate crede orice pt ca nimic din ceea ce este cu adevarat nu va fi influentat... In asa zisele povesti de mai sus se scapa din vedere esentialul si nu au nici in clin nici in maneca cu realitatea lucrurilor... maestrul acela o fi vreun popa sau vreun guru sau un mare invatat cu tot felul de cunostinte despre ocean, dar se stie ca ceea ce cunosti DESPRE OCEAN nu este oceanul. Cunostintele despre un lucru anume nu exprima ceea ce este cu adevarat acel lucru... cel mult iti pot da un reper si atat si nimic mai mult.
TOT CE SE SPUNE DESPRE DUMNEZEU NU ESTE DUMNEZEU
Tot ce stii ori tot ce este DESPRE IUBIRE NU ESTE IUBIREA...
nelu_nnn

ANDREEA spunea...

Stau si ma gandesc,oare nu santem niste adulti cu prieteni imaginari?

Anonim spunea...

ce ciudat!? picatura sa fi chiar tu? pacat ca nu simti mangaierea si frumusetea oceanului...si in amintirea unei mari iubiri, aproba cometariul ...

mircea spunea...

oare unde se termina picatura si de unde incepe oceanul?