vineri, 31 octombrie 2014

Dezastrul de la Certej! După 43 de ani, canadienii de la Deva Gold SA construiesc alte lacuri pentru cianuri!!!


Astăzi, 30 octombrie, se împlinesc 43 de ani de la dezastrul de la Certej, în Hunedoara, o catastrofă despre care se mai vorbeşte rareori, dar în care zeci de familii au fost ucise în timp ce dormeau în casele lor. În zori de zi, cu puţin înainte de ora 5:00, digul de la barajul de steril al exploatării miniere Certej s-a rupt. În numai câteva minute, cianura a ras de pe faţa pâmântului şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente, un cămin de 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării. În presa vremii, a apărut informaţia că dezastrul a avut ca rezultat doar şapte victime. Apoi, autorităţile au raportat 48 de morţi. Cei care au supravieţuit tragediei spun că, de fapt, între 180-200 de persoane, între care familii întregi, şi-au pierdut viaţa în fatidica zi de 30 octombrie 1971. Cianura le-a ars feţele, mulţi nu au mai putut fi recunoscuţi şi au fost îngropaţi ca necunoscuţi.


La 43 de ani de la tragedia de la Certej (30 octombrie 1971), nimeni nu a fost găsit vinovat. Concluzia autorităţilor comuniste a fost că „ruperea digului iazului de decantare s-a datorat acţiunii concurente a unor factori imprevizibili, urmare a unor fenomene geomecanice şi hidrofizice subacvatice, neelucidate încă integral de ştiinţă şi tehnică”.

43 de ani mai târziu: Stadiul proiectului actual de la Certej

Cât priveşte actualul proiect de la Certej, unde este unul dintre cele mai mari zăcăminte aurifere din România, începerea exploatării aurului, pe bază de cianuri, este tot mai aproape. Deva Gold SA, companie în care canadienii de la Eldorado Gold deţin 80%, a început, în zona carierei Coranda, execuţia unor lucrări pe şantierul unde se va afla iazul de decantare a sterilului rezultat din procesul de obţinere a aurului.


Un control efectuat săptămâna trecută de către comisarii Gărzii de Mediu în zona perimetrului minier Certej a constatat că Deva Gold a început lucrările pe prima platforma industrială a proiectului de la Certej.

Comisarii au ajuns la concluzia că pe şantier au fost efectuate circa 6% din totalul lucrărilor prevăzute în cadrul obiectivului “Organizare de şantier – iazuri de decantare steril de flotaţie şi iaz de decantare steril de cianuraţie”, potrivit Gărzii Naţionale de Mediu.


“Spre deosebire de iazul exploatării de stat din '71 care avea 25-27 metri înălţime, actualul proiect minier presupune construirea a 3 baraje aferente celor două iazuri de 169, 70 şi 39 metri înălţime. Iar cel mai mare dintre ele va fi construit în amonte de Hondol, sat cu o populaţie de 504 de persoane”, avertizează organizaţia Mining Watch într-o scrisoare transmisă joi ministrului mediului, Attila Korodi.

“În ziua comemorării accidentului minier de la Certej, vă solicităm domnule ministru Korodi, să ne comunicaţi în ce mod titluarul de proiect Deva Gold repectă legislaţia privind diminuarea riscului de mediu. De asemenea, vă rugăm să ne precizaţi dacă operatorul minier a depus garanţii financiare în caz de accident, care este valoarea acestora şi cine este asiguratorul proiectului Certej”, se arată scrisoarea transmisă ministrului mediului, Attila Korodi.

Canadienii au nevoie de “autorizaţie integrată de mediu” pentru a începe exploatarea aurului

Garda Naţională de Mediu a ţinut să precizeze că pentru începerea activităţii propriu-zise de exploatare a aurului la Certej, compania Deva Gold mai are nevoie de “autorizaţie integrată de mediu”.

„Precizăm că, la data controlului, societatea Deva Gold SA nu desfăşura lucrări de exploatare în perimetrul Certej şi nici în alt perimetru deţinut. Începerea activităţii de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej se va face numai după obţinerea Autorizaţiei Integrate de Mediu”, se arată într-un comunicat al Gărzii Naţionale de Mediu.

Pe de altă parte, un document al companiei canadiene Eldorado Gold, datat 31 iulie 2014, arată că la Certej compania a desfăşurat, în trimestrul al doilea din acest an, activităţi de explorare lângă Certej, în perimetrele Măgura, Bocşa şi P. Avram, precum şi cartografiere şi prelevare de probe de sol.  

Loredana Voiculescu

Citeste articolul integral, aici:  http://www.gandul.info/financiar/acum-43-de-ani-la-ora-5-dimineata-acesti-romani-mureau-in-tacere-la-certej-13456249


4 comentarii:

Anonim spunea...

Certej este doar un "aperitiv" care va provoca doar cateva zeci de mii de morti fata de ce se va intampla la Rosia Montana unde se vor folosi peste 13.000!!!!!!!!!!(treisprezece mii)de tone de cianuri.....Ca sa nu mai vobim de gazele de sist....."Sa traiti bine",ha,ha,ha,ha,ha,.........

Anonim spunea...

Nu am stiut pana azi de catastrofa de la Certej. E ingrozitor. Cred ca fotografiile alb-negu ar avea mare impact daca ar fi raspandite ca afise. Chiar nu cred ca multa lume are habar de tragedie.

Radu Chiriac spunea...

O idee foarte buna. Promovare a accidentului de la Certej ar face oamenii sa ia atitudine mai agresiva fata de acest proiect.

nan spunea...

Dezastrul de la Certej este un semnal de alarma pentru tara.Ieri ei ,maine noi.Televiziunile fiind mute nu mai stim unii de altii,nu mai stim ce se face si cum se face .Un lucru este cert,nimanui nu-i pasa ,conducatorii trec peste cadavre in goana de imbogatire.Trebuie stopati prin toate mijloacele de care dispunem si cu aurul si cu gazele de sist.Iesitul in stada este ultima reduta catre o Romanie curata:fiti binecuvantati!